17 De atunci* încolo, Isus a început să propovăduiască și să zică: „Pocăiți-vă*, căci Împărăția cerurilor este aproape."

8 Faceți dar roade vrednice de pocăința voastră.

13 Duceți-vă de învățați ce înseamnă: ‘Milă*voiesc, iar nu jertfă!’ Căci n-am venit să chem la pocăință pe cei neprihăniți, ci*pe cei păcătoși."

15 El zicea: „S-a*împlinit vremea și Împărăția lui Dumnezeu este aproape*. Pocăiți-vă și credeți în Evanghelie."

3 Eu vă spun: nu, ci, dacă nu vă pocăiți, toți veți pieri la fel.

32 N-am*venit să chem la pocăință pe cei neprihăniți, ci pe cei păcătoși."

38 „Pocăiți-vă*", le-a zis Petru, „și fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veți primi darul Sfântului Duh.

19 Pocăiți-vă dar* și întoarceți-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se șteargă păcatele, ca să vină de la Domnul vremurile de înviorare

30 Dumnezeu nu ține seama de vremurile* de neștiință și poruncește acum* tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască,

19 Eu mustru*și pedepsesc pe toți aceia pe care-i iubesc. Fii plin de râvnă dar și pocăiește-te!

9 Domnul nu* întârzie în împlinirea făgăduinței Lui, cum cred unii, ci are o îndelungă* răbdare pentru voi și dorește* ca niciunul să nu piară, ci* toți să vină la pocăință.

32 Căci Eu nu doresc* moartea celui ce moare", zice Domnul Dumnezeu. „Întoarceți-vă dar la Dumnezeu și veți trăi!"

14 dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu, se va* smeri, se va ruga și va căuta Fața Mea, și se va abate de la căile lui rele, îl* voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul și-i voi tămădui țara.

1 Ezechia a trimis soli în tot Israelul și Iuda și a scris scrisori și lui Efraim și lui Manase ca să vină la Casa Domnului la Ierusalim să prăznuiască Paștele în cinstea Domnului Dumnezeului lui Israel. 2 Împăratul, căpeteniile lui și toată adunarea ținuseră sfat la Ierusalim ca Paștele să fie prăznuite în luna* a doua, 3 căci nu puteau fi prăznuite la vremea* lor, pentru că preoții nu* se sfințiseră în număr destul de mare și poporul nu se adunase la Ierusalim. 4 Lucrul având încuviințarea împăratului și a întregii adunări, 5 au hotărât să dea de veste în tot Israelul, de la Beer-Șeba până la Dan, ca să vină la Ierusalim să prăznuiască Paștele în cinstea Domnului Dumnezeului lui Israel. Căci de mult nu mai fuseseră prăznuite după cum era scris. 6 Alergătorii s-au dus cu scrisorile împăratului și căpeteniilor lui în tot Israelul și Iuda. Și, după porunca împăratului, au zis: „Copii ai lui Israel, întoarceți-vă* la Domnul Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Israel, ca să Se întoarcă și El la voi, rămășiță scăpată din mâna împăraților* Asiriei! 7 Nu fiți* ca părinții voștri și ca frații voștri, care au păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului părinților lor și pe care de aceea i-a dat pradă pustiirii*, cum vedeți. 8 Nu vă înțepeniți grumazul* ca părinții voștri; dați mâna Domnului, veniți la Sfântul Lui Locaș, pe care l-a sfințit pe vecie, și slujiți Domnului Dumnezeului vostru, pentru ca mânia* Lui aprinsă să se abată de la voi. 9 Dacă vă întoarceți la Domnul, frații voștri și fiii voștri vor găsi milă* la cei ce i-au luat robi și se vor întoarce în țară. Căci Domnul Dumnezeul vostru este milostiv* și îndurător și nu-Și va întoarce Fața de la voi, dacă vă întoarceți* la El." 10 Alergătorii au mers astfel din cetate în cetate, prin țara lui Efraim și Manase, până la Zabulon. Dar ei râdeau și își băteau* joc de ei. 11 Însă câțiva oameni* din Așer, din Manase și Zabulon s-au smerit și au venit la Ierusalim. 12 În Iuda, de asemenea, mâna* lui Dumnezeu a lucrat și le-a dat o singură inimă ca să-i facă să împlinească porunca împăratului și a căpeteniilor, după Cuvântul* Domnului. 13 Un popor în mare număr s-a adunat la Ierusalim să prăznuiască Sărbătoarea Azimilor în luna a doua: a fost o adunare foarte mare. 14 S-au sculat și au îndepărtat altarele* pe care se jertfea în Ierusalim și pe toate acelea pe care se aducea tămâie și le-au aruncat în pârâul Chedron. 15 Au jertfit apoi Paștele în ziua a paisprezecea a lunii a doua. Preoții și leviții, plini de rușine*, s-au sfințit și au adus arderi-de-tot în Casa Domnului. 16 Ei ședeau în locul lor obișnuit, după legea lui Moise, omul lui Dumnezeu, și preoții stropeau sângele pe care-l luau din mâna leviților. 17 Fiindcă în adunare erau mulți inși care nu se sfințiseră, leviții* au înjunghiat ei jertfele de Paște pentru toți cei ce nu erau curați, ca să le închine Domnului. 18 Căci o mare parte din popor, mulți* din Efraim, Manase, Isahar și Zabulon, nu se curățiseră și au* mâncat Paștele nu după cele scrise. Dar Ezechia s-a rugat pentru ei zicând: „Domnul, care este bun, să ierte pe toți 19 cei ce și-au* pus inima să caute pe Domnul Dumnezeul părinților lor, măcar că n-au făcut sfânta curățire!" 20 Domnul a ascultat pe Ezechia și a iertat poporul. 21 Astfel, copiii lui Israel care se aflau la Ierusalim au prăznuit Sărbătoarea* Azimilor șapte zile, cu mare bucurie. Și, în fiecare zi, leviții și preoții lăudau pe Domnul cu instrumente care răsunau în cinstea Lui. 22 Ezechia a vorbit inimii tuturor leviților, care arătau o mare* pricepere pentru slujba Domnului. Șapte zile au mâncat dobitoacele jertfite, aducând jertfe de mulțumire și lăudând* pe Domnul Dumnezeul părinților lor. 23 Toată adunarea a fost de părere să mai prăznuiască alte* șapte zile. Și au prăznuit cu bucurie încă șapte zile. 24 Căci Ezechia, împăratul lui Iuda, dăduse* adunării o mie de viței și șapte mii de oi, iar căpeteniile i-au dat o mie de viței și zece mii de oi, și mulți preoți se* sfințiseră. 25 Și s-a bucurat toată adunarea lui Iuda, și preoții, și leviții, și tot poporul venit* din Israel, și străinii veniți din țara lui Israel sau așezați în Iuda. 26 A fost mare veselie la Ierusalim. De pe vremea lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel, nu mai fusese la Ierusalim așa ceva. 27 Preoții și leviții s-au sculat și au binecuvântat* poporul. Glasul lor a fost auzit și rugăciunea lor a ajuns până la ceruri, până la locuința sfântă a Domnului.

13 Sfâșiați-vă inimile*, nu hainele*, și întoarceți-vă la Domnul Dumnezeul vostru! Căci El este milostiv* și plin de îndurare, îndelung răbdător și bogat în bunătate și-I pare rău de relele pe care le trimite.

1 În luna a opta, în* anul al doilea al lui Darius, cuvântul Domnului a vorbit prorocului Zaharia*, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel: 2 „Domnul S-a mâniat foarte tare pe părinții voștri. 3 Spune-le dar: ‘Așa vorbește Domnul oștirilor: «Întoarceți-vă* la Mine», zice Domnul oștirilor, «și Mă voi întoarce și Eu la voi», zice Domnul oștirilor. 4 «Nu fiți ca părinții voștri, cărora le vorbeau* prorocii de mai înainte, zicând: ‹Așa vorbește Domnul oștirilor: „Întoarceți-vă* de la căile voastre cele rele, de la faptele voastre cele rele!"› Dar n-au ascultat și n-au luat aminte la Mine», zice Domnul. 5 «Unde sunt acum părinții voștri? Și puteau prorocii să trăiască veșnic? 6 Totuși cuvintele* Mele și poruncile pe care le dădusem slujitorilor Mei, prorocii, ca să le vestească, n-au atins ele pe părinții voștri? Și atunci ei s-au întors și au zis: ‹Domnul oștirilor ne-a făcut cum* hotărâse să ne facă, după căile și faptele noastre!›»’"

7 În a douăzeci și patra zi a lunii a unsprezecea, care este luna Șebat, în anul al doilea al lui Darius, cuvântul Domnului a vorbit prorocului Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel: 8 M-am uitat noaptea și iată că un om* era călare pe un cal roșu și stătea între mirți într-un umbrar; în urma lui erau niște cai roșii*, murgi și albi. 9 Am întrebat: „Ce înseamnă caii aceștia, domnul meu?" Și îngerul care vorbea cu mine mi-a zis: „Îți voi arăta ce înseamnă caii aceștia!" 10 Omul care stătea între mirți a luat cuvântul și a zis: „Aceștia* sunt aceia pe care i-a trimis Domnul să cutreiere pământul!" 11 Și* ei au vorbit Îngerului Domnului, care stătea între mirți, și au zis: „Am cutreierat pământul și iată că tot pământul este în pace și liniștit!" 12 Atunci, Îngerul Domnului a luat cuvântul și a zis: „Doamne* al oștirilor, până când nu vei avea milă de Ierusalim și de cetățile lui Iuda, pe care Te-ai mâniat în acești șaptezeci de ani*?" 13 Domnul a răspuns cu vorbe bune*, cu vorbe de mângâiere, îngerului care vorbea cu mine. 14 Și îngerul care vorbea cu mine mi-a zis: „Strigă și zi: ‘Așa vorbește Domnul oștirilor: «Sunt plin de o mare gelozie* pentru Ierusalim și pentru Sion 15 și sunt plin de o mare mânie împotriva neamurilor îngâmfate, căci Mă mâniasem numai puțin*, dar ele au ajutat spre nenorocire.» 16 De aceea așa vorbește Domnul: «Mă întorc* cu îndurare către Ierusalim; Casa Mea va fi zidită iarăși în el și funia* de măsurat se va întinde asupra Ierusalimului.»’ 17 Strigă din nou și zi: ‘Așa vorbește Domnul oștirilor: «Cetățile Mele vor avea iarăși belșug de bunătăți, Domnul va mângâia iarăși Sionul*, va alege iarăși* Ierusalimul.»’" 18 Am ridicat ochii și m-am uitat, și iată că erau patru coarne. 19 Am întrebat îngerul care vorbea cu mine: „Ce înseamnă coarnele acestea?" Și el mi-a zis: „Acestea* sunt coarnele care au risipit pe Iuda, pe Israel și Ierusalimul." 20 Domnul mi-a arătat patru fierari. 21 Eu am întrebat: „Ce vor să facă aceștia?" Și el a zis: „Aceștia vin să sperie coarnele care au risipit pe Iuda, de n-a mai putut ridica nimeni capul; fierarii aceștia au venit să sperie și să taie coarnele neamurilor care au ridicat cornul* împotriva țării lui Iuda ca să-i risipească locuitorii."

13 Cine* își ascunde fărădelegile nu propășește,

dar cine le mărturisește și se lasă de ele capătă îndurare.

23 Întoarceți-vă să ascultați mustrările mele!

Iată, voi turna* duhul meu peste voi,

vă voi face cunoscute cuvintele mele…

9 Dacă* ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să* ne curățească de orice nelegiuire.

7 Tot așa, vă spun că va fi mai*multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește, decât pentru nouăzeci și nouă de oameni neprihăniți, care n-au nevoie de pocăință.

10 Tot așa, vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăiește."

8 Apropiați-vă* de Dumnezeu și El Se va apropia de voi. Curățiți-vă* mâinile, păcătoșilor; curățiți-vă* inima, oameni* cu inima împărțită!