3 Iată, fiii* sunt o moștenire de la Domnul,

rodul* pântecelui este o răsplată dată de El.

12 Fiii noștri sunt ca* niște odrasle, care cresc în tinerețea lor;

fetele noastre, ca niște stâlpi săpați frumos, care fac podoaba caselor împărătești.

13 Tu mi-ai întocmit rărunchii,

Tu m-ai țesut în pântecele mamei mele:

14 Te laud că sunt o făptură așa de minunată.

Minunate sunt lucrările Tale

și ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!

9 Cum își va ține tânărul curată cărarea?

Îndreptându-se după Cuvântul Tău.

9 Cum își va ține tânărul curată cărarea?

Îndreptându-se după Cuvântul Tău.

11 Veniți, fiilor, și ascultați-mă,

căci vă voi* învăța frica de Domnul!

6 Învață* pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze,

și când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.

6 Învață* pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze,

și când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.

6 Învață* pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze,

și când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.

15 Nebunia este lipită de inima copilului,

dar nuiaua* certării o va dezlipi de el.

15 Nebunia este lipită de inima copilului,

dar nuiaua* certării o va dezlipi de el.

24 Cine* cruță nuiaua urăște pe fiul său,

dar cine-l iubește îl pedepsește îndată.

1 Un fiu înțelept ascultă învățătura tatălui său,

dar* batjocoritorul n-ascultă mustrarea.

1 Fiule, nu uita învățăturile mele

și păstrează în inima* ta sfaturile mele!

2 Căci ele îți vor lungi zilele și anii vieții tale

și-ți vor aduce multă pace*.

1 Fiule, nu uita învățăturile mele

și păstrează în inima* ta sfaturile mele!

12 Căci Domnul mustră pe cine iubește,

ca un părinte* pe copilul pe care-l iubește!

4 el* mă învăța atunci și-mi zicea:

„Păstrează bine în inima ta cuvintele mele,

păzește* învățăturile mele și vei trăi!

5 Dobândește* înțelepciune, dobândește pricepere;

nu uita cuvintele gurii mele și nu te abate de la ele!

15 Nuiaua* și certarea dau înțelepciunea,

dar copilul* lăsat de capul lui face rușine mamei sale.

13 Nu* cruța copilul de mustrare,

căci, dacă-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri!

22 Ascultă* pe tatăl tău, care te-a născut,

și nu nesocoti pe mamă-ta când a îmbătrânit.

23 Cumpără* adevărul – și nu-l vinde –,

înțelepciunea, învățătura și priceperea.

26 Cine jefuiește pe tatăl său și izgonește pe mama sa

este un fiu* care aduce rușine și ocară.

1 Mai mult prețuiește* săracul care umblă în neprihănirea lui

decât un bogat cu buze stricate și nebun.

7 Cel neprihănit umblă în* neprihănirea lui;

ferice* de copiii lui după el!

11 Copilul lasă să se vadă încă* din faptele lui

dacă purtarea lui va fi curată și fără prihană.

25 Un fiu nebun aduce necaz* tatălui său

și amărăciune celei ce l-a născut.

6 Copiii copiilor sunt cununa* bătrânilor

și părinții sunt slava copiilor lor.

6 Copiii copiilor sunt cununa* bătrânilor

și părinții sunt slava copiilor lor.

5 Nesocotitul* disprețuiește învățătura tatălui său,

dar* cine ia seama la mustrare ajunge înțelept.

20 Un fiu* înțelept este bucuria tatălui său,

dar un om nesocotit disprețuiește pe mama sa.

7 Cel ce* păzește legea este un fiu priceput,

dar cel ce* umblă cu cei desfrânați face rușine tatălui său.

8 Ascultă, fiule*, învățătura tatălui tău

și nu lepăda îndrumările mamei tale!

9 Căci ele sunt o cunună* plăcută pe capul tău

și un lanț de aur la gâtul tău.

32 Și acum, fiilor, ascultați-mă,

căci ferice* de cei ce păzesc căile mele!

33 Ascultați învățătura, ca să vă faceți înțelepți,

și nu lepădați sfatul meu!

1 Copii, ascultați* în Domnul de părinții voștri, căci este drept. 2 „Să cinstești* pe tatăl tău și pe mama ta" – este cea dintâi poruncă însoțită de o făgăduință – 3 „ca să fii fericit și să trăiești multă vreme pe pământ."

4 Și voi, părinților*, nu întărâtați la mânie pe copiii voștri, ci creșteți-i* în mustrarea și învățătura Domnului.

4 Și voi, părinților*, nu întărâtați la mânie pe copiii voștri, ci creșteți-i* în mustrarea și învățătura Domnului.

1 Urmați* dar pilda lui Dumnezeu ca niște copii preaiubiți.

20 Copii*, ascultați de părinții voștri în* toate lucrurile, căci lucrul acesta place Domnului.

21 Părinților*, nu întărâtați pe copiii voștri, ca să nu-și piardă nădejdea.

6 Și poruncile acestea*, pe care ți le dau astăzi, să le ai în inima ta. 7 Să le întipărești* în mintea copiilor tăi și să vorbești de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca și când te vei scula.

7 Să le întipărești* în mintea copiilor tăi și să vorbești de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca și când te vei scula.

40 Păzește* dar legile și poruncile Lui, pe care ți le dau azi, ca* să fii fericit, tu și copiii tăi după tine, și să ai zile multe în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău pe vecie."

28 Păzește și ascultă toate aceste lucruri pe care ți le poruncesc, ca* să fiți fericiți tu și copiii tăi după tine, pe vecie, făcând ce este bine și ce este plăcut înaintea Domnului Dumnezeului tău.

46 le-a zis: „Puneți-vă* la inimă toate cuvintele pe care vă jur astăzi să le porunciți copiilor voștri, ca să păzească și să împlinească toate cuvintele legii acesteia. 47 Căci nu este un lucru fără însemnătate pentru voi; este viața* voastră și prin aceasta vă veți lungi zilele în țara pe care o veți lua în stăpânire după ce veți trece Iordanul."

14 Și Isus le-a zis: „Lăsați copilașii să vină la Mine și nu-i opriți, căci Împărăția cerurilor este a*celor ca ei."

14 Și Isus le-a zis: „Lăsați copilașii să vină la Mine și nu-i opriți, căci Împărăția cerurilor este a*celor ca ei."

1 În clipa aceea*, ucenicii s-au apropiat de Isus și L-au întrebat: „Cine este mai mare în Împărăția cerurilor?" 2 Isus a chemat la El un copilaș, l-a pus în mijlocul lor 3 și le-a zis: „Adevărat vă spun că, dacă*nu vă veți întoarce la Dumnezeu și nu vă veți face ca niște copilași, cu niciun chip nu veți intra în Împărăția cerurilor.4 De aceea, oricine*se va smeri ca acest copilaș va fi cel mai mare în Împărăția cerurilor.

3 și le-a zis: „Adevărat vă spun că, dacă*nu vă veți întoarce la Dumnezeu și nu vă veți face ca niște copilași, cu niciun chip nu veți intra în Împărăția cerurilor.4 De aceea, oricine*se va smeri ca acest copilaș va fi cel mai mare în Împărăția cerurilor.5 Și oricine*va primi un copilaș ca acesta în Numele Meu Mă primește pe Mine.

10 Feriți-vă să nu defăimați nici măcar pe unul din acești micuți; căci vă spun că îngerii*lor în ceruri văd*pururea fața Tatălui Meu, care este în ceruri.

25 În* vremea aceea, Isus a luat cuvântul și a zis: „Te laud, Tată, Doamne al cerului și al pământului, pentru că ai*ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți și*le-ai descoperit pruncilor.

9 Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemați fii ai lui Dumnezeu!

13 I-au* adus niște copilași ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii au certat pe cei ce îi aduceau. 14 Când a văzut Isus acest lucru, S-a mâniat și le-a zis: „Lăsați copilașii să vină la Mine și nu-i opriți, căci Împărăția lui Dumnezeu este a celor*ca ei.

36 Și a luat* un copilaș și l-a așezat în mijlocul lor, apoi l-a luat în brațe și le-a zis: 37 „Oricine primește pe unul din acești copilași în Numele Meu Mă primește pe Mine și oricine*Mă primește pe Mine nu Mă primește pe Mine, ci pe Cel ce M-a trimis pe Mine."

52 Și Isus creștea* în înțelepciune, în statură și era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor.

15 După ce au prânzit, Isus a zis lui Simon Petru: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubești tu mai mult decât aceștia?" „Da, Doamne", I-a răspuns Petru, „știi că Te iubesc." Isus i-a zis: „Paște mielușeii Mei."

12 Dar tuturor* celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu;

14 Căci toți cei ce sunt călăuziți* de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.

15 Și voi n-ați* primit un duh de robie, ca să mai aveți frică*, ci ați primit un duh* de înfiere, care ne face să strigăm: „Ava*!", adică „Tată!"

16 Însuși* Duhul adeverește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu.

19 De asemenea, și firea* așteaptă cu o dorință înfocată descoperirea* fiilor lui Dumnezeu.

26 Căci toți* sunteți fii ai lui Dumnezeu prin credința în Hristos Isus. 27 Toți* care ați fost botezați pentru Hristos v-ați îmbrăcat cu* Hristos.

1 Vedeți ce dragoste ne-a arătat Tatăl: să* ne numim copii ai lui Dumnezeu! Și suntem. Lumea nu ne cunoaște, pentru că* nu L-a cunoscut nici pe El.

2 Preaiubiților, acum* suntem copii ai lui Dumnezeu. Și ce vom fi nu s-a arătat încă*. Dar știm că, atunci când Se va arăta El, vom* fi ca El, pentru că Îl* vom vedea așa cum este. 3 Oricine* are nădejdea aceasta în El se curățește, după cum El este curat.

12 Vă scriu, copilașilor, fiindcă păcatele* vă sunt iertate pentru Numele Lui.

21 Copilașilor, păziți-vă* de idoli. Amin.

4 să-și chivernisească bine casa și să-și țină* copiii în supunere cu toată cuviința.

8 Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, și* mai ales de cei din casa lui, s-a* lepădat de credință și* este mai rău decât un necredincios.

5 Și ați uitat sfatul pe care vi-l dă ca unor fii: „Fiule, nu* disprețui pedeapsa Domnului și nu-ți pierde inima când ești mustrat de El. 6 Căci Domnul pedepsește pe* cine-l iubește și bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primește." 7 Suferiți* pedeapsa: Dumnezeu Se poartă cu voi ca și cu niște fii. Căci care este fiul pe care nu-l pedepsește tatăl? 8 Dar, dacă sunteți scutiți de pedeapsă, de care* toți au parte, sunteți niște feciori din curvie, iar nu fii. 9 Și apoi, dacă părinții noștri trupești ne-au pedepsit și tot le-am dat cinstea cuvenită, nu trebuie oare cu atât mai mult să ne supunem Tatălui* duhurilor și să trăim?

11 Este adevărat că orice pedeapsă, deocamdată, pare o pricină de întristare, și nu de bucurie, dar mai pe urmă aduce celor ce au trecut prin școala ei roada* dătătoare de pace a neprihănirii.

31 Pavel și Sila i-au răspuns: „Crede* în Domnul Isus și vei fi mântuit, tu și casa ta."

22 Fugi de poftele tinereții și urmărește* neprihănirea, credința, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă* pe Domnul dintr-o* inimă curată.

2 Și* ce-ai auzit de la mine în fața multor martori încredințează* la oameni de încredere, care să fie în stare* să învețe și pe alții.

13 Toți fiii tăi vor fi ucenici* ai Domnului și mare* va fi propășirea fiilor tăi.

13 Toți fiii tăi vor fi ucenici* ai Domnului și mare* va fi propășirea fiilor tăi.

19 Ci cel viu, da, cel viu Te laudă, ca mine astăzi.

Tatăl* face cunoscută copiilor săi credincioșia Ta.

15 „Poate* o femeie să uite copilul pe care-l alăptează și să n-aibă milă de rodul pântecelui ei? Dar* chiar dacă l-ar uita, totuși Eu nu te voi uita cu niciun chip. 16 Iată că te-am săpat pe* mâinile Mele, și zidurile tale sunt totdeauna înaintea ochilor Mei!

14 M-am uitat și, sculându-mă, am zis mai-marilor, dregătorilor și celuilalt popor: „Nu vă temeți* de ei! Aduceți-vă aminte de Domnul cel mare* și înfricoșat și luptați* pentru frații voștri, pentru fiii voștri și fetele voastre, pentru nevestele voastre și pentru casele voastre!"

1 Tânărul* Samuel slujea Domnului înaintea lui Eli. Cuvântul* Domnului era rar în vremea aceea și vedeniile nu erau dese.

4 Eu n-am bucurie mai mare decât să aud despre copiii* mei că umblă în adevăr.

4 Eu n-am bucurie mai mare decât să aud despre copiii* mei că umblă în adevăr.

4 nu* vom ascunde de copiii lor,

ci vom* vesti neamului de oameni care va veni laudele Domnului,

puterea Lui și minunile pe care le-a făcut.

5 El* a pus o mărturie în Iacov,

a dat o Lege în Israel

și a poruncit părinților noștri

să-și* învețe în ea copiii,

6 ca* să fie cunoscută de cei ce vor veni după ei, de copiii care se vor naște

și care, când se vor face mari, să vorbească despre ea copiilor lor,

7 pentru ca aceștia să-și pună încrederea în Dumnezeu,

să nu uite lucrările lui Dumnezeu

și să păzească poruncile Lui.