Família

15 Și dacă nu găsiți cu cale să slujiți Domnului, alegeți* astăzi cui vreți să slujiți: sau dumnezeilor* cărora le slujeau părinții voștri dincolo de râu, sau dumnezeilor* amoriților, în a căror țară locuiți. Cât* despre mine, eu și casa mea vom sluji Domnului."

15 Și dacă nu găsiți cu cale să slujiți Domnului, alegeți* astăzi cui vreți să slujiți: sau dumnezeilor* cărora le slujeau părinții voștri dincolo de râu, sau dumnezeilor* amoriților, în a căror țară locuiți. Cât* despre mine, eu și casa mea vom sluji Domnului."

31 Pavel și Sila i-au răspuns: „Crede* în Domnul Isus și vei fi mântuit, tu și casa ta."

57 Domnul Dumnezeul nostru să fie cu noi cum a fost cu părinții noștri; să* nu ne părăsească și să nu ne lase,

6 Învață* pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze,

și când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.

6 Învață* pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze,

și când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.

8 Ascultă, fiule*, învățătura tatălui tău

și nu lepăda îndrumările mamei tale!

9 Căci ele sunt o cunună* plăcută pe capul tău

și un lanț de aur la gâtul tău.

Ferește-te de preacurvie

20 Fiule*, păzește sfaturile tatălui tău

și nu lepăda învățătura mamei tale:

6 Și poruncile acestea*, pe care ți le dau astăzi, să le ai în inima ta. 7 Să le întipărești* în mintea copiilor tăi și să vorbești de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca și când te vei scula.

6 Și poruncile acestea*, pe care ți le dau astăzi, să le ai în inima ta. 7 Să le întipărești* în mintea copiilor tăi și să vorbești de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca și când te vei scula.

4 Și voi, părinților*, nu întărâtați la mânie pe copiii voștri, ci creșteți-i* în mustrarea și învățătura Domnului.

4 Și voi, părinților*, nu întărâtați la mânie pe copiii voștri, ci creșteți-i* în mustrarea și învățătura Domnului.

1 Copii, ascultați* în Domnul de părinții voștri, căci este drept. 2 „Să cinstești* pe tatăl tău și pe mama ta" – este cea dintâi poruncă însoțită de o făgăduință –

12 Cinstește* pe tatăl tău și pe mama ta, pentru ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău.

12 Cinstește* pe tatăl tău și pe mama ta, pentru ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău.

19 să cinstești*pe tatăl tău și pe mama ta și să*iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți."

Despărțirea bărbatului de nevastă

1 După* ce a sfârșit Isus cuvântările acestea, a plecat din Galileea și a venit în ținutul Iudeii, dincolo de Iordan. 2 După* El au mers multe gloate; și acolo a vindecat pe cei bolnavi. 3 Fariseii au venit la El și, ca să-L ispitească, I-au zis: „Oare este îngăduit unui bărbat să-și lase nevasta pentru orice pricină?" 4 Drept răspuns, El le-a zis: „Oare n-ați citit că*Ziditorul de la început i-a făcut parte bărbătească și parte femeiască5 și a zis: ‘De aceea*va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevastă-sa, și cei doi vor*fi un singur trup’?6 Așa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă."7 „Pentru* ce dar", I-au zis ei, „a poruncit Moise ca bărbatul să dea nevestei o carte de despărțire și s-o lase?" 8 Isus le-a răspuns: „Din pricina împietririi inimilor voastre a îngăduit Moise să vă lăsați nevestele, dar de la început n-a fost așa.9 Eu*însă vă spun că oricine își lasă nevasta, afară de pricină de curvie, și ia pe alta de nevastă preacurvește și cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurvește."10 Ucenicii Lui I-au zis: „Dacă* astfel stă lucrul cu bărbatul și nevasta lui, nu este de folos să se însoare." 11 El le-a răspuns: „Nu*toți pot primi cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le este dat.12 Fiindcă sunt fameni care s-au născut așa din pântecele maicii lor, sunt fameni care au fost făcuți fameni*de oameni și sunt fameni care singuri s-au făcut fameni pentru Împărăția cerurilor. Cine poate să primească lucrul acesta să-l primească."

Isus și copilașii

13 Atunci* I-au adus niște copilași, ca să-Și pună mâinile peste ei și să Se roage pentru ei. Dar ucenicii îi certau. 14 Și Isus le-a zis: „Lăsați copilașii să vină la Mine și nu-i opriți, căci Împărăția cerurilor este a*celor ca ei."15 După ce Și-a pus mâinile peste ei, a plecat de acolo.

Tânărul bogat

16 Atunci* s-a apropiat de Isus un om și I-a zis: „Învățătorule*, ce bine să fac, ca să am viața veșnică?" 17 El i-a răspuns: „De ce mă întrebi: ‘Ce bine?’ Binele este Unul singur. Dar, dacă vrei să intri în viață, păzește poruncile."18 „Care?" I-a zis el. Și Isus i-a răspuns: „Să*nu ucizi; să nu preacurvești; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă;19 să cinstești*pe tatăl tău și pe mama ta și să*iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți."20 Tânărul I-a zis: „Toate aceste porunci le-am păzit cu grijă din tinerețea mea. Ce-mi mai lipsește?" 21 „Dacă vrei să fii desăvârșit", i-a zis Isus, „du-te*de vinde ce ai, dă la săraci și vei avea o comoară în cer! Apoi vino și urmează-Mă."22 Când a auzit tânărul vorba aceasta, a plecat foarte întristat, pentru că avea multe avuții. 23 Isus a zis ucenicilor Săi: „Adevărat vă spun că greu*va intra un bogat în Împărăția cerurilor.24 Vă mai spun iarăși că este mai ușor să treacă o cămilă prin urechea acului decât să intre un bogat în Împărăția lui Dumnezeu."25 Ucenicii, când au auzit lucrul acesta, au rămas uimiți de tot și au zis: „Cine poate atunci să fie mântuit?" 26 Isus S-a uitat țintă la ei și le-a zis: „La oameni lucrul acesta este cu neputință, dar la*Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putință."

Moștenirea vieții veșnice

27 Atunci*, Petru a luat cuvântul și I-a zis: „Iată că noi* am lăsat tot și Te-am urmat. Ce răsplată vom avea?" 28 Isus le-a răspuns: „Adevărat vă spun că, atunci când va sta Fiul omului pe scaunul de domnie al măririi Sale, la înnoirea tuturor lucrurilor, voi, care M-ați urmat, veți*ședea și voi pe douăsprezece scaune de domnie și veți judeca pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel.29 Și oricine*a lăsat case sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau feciori, sau holde pentru Numele Meu va primi însutit și va moșteni viața veșnică.30 Dar*mulți din cei dintâi vor fi cei din urmă și mulți din cei din urmă vor fi cei dintâi.

32 Dimpotrivă, fiți* buni unii cu alții, miloși și iertați-vă* unul pe altul, cum v-a iertat și Dumnezeu pe voi în Hristos.

33 Încolo, fiecare din* voi să-și iubească nevasta ca pe sine; și nevasta să* se teamă de bărbat.

20 Dacă* zice cineva: „Eu iubesc pe Dumnezeu" și urăște pe fratele său este un mincinos, căci cine nu iubește pe fratele său pe care-l vede cum poate să iubească pe Dumnezeu, pe* care nu-L vede?

8 Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, și* mai ales de cei din casa lui, s-a* lepădat de credință și* este mai rău decât un necredincios.

8 Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, și* mai ales de cei din casa lui, s-a* lepădat de credință și* este mai rău decât un necredincios.

4 Dacă o văduvă are copii sau nepoți de la copii, aceștia să se deprindă să fie evlavioși întâi față de cei din casa lor și să* răsplătească ostenelile părinților, căci* lucrul acesta este plăcut înaintea lui Dumnezeu.

10 Vă îndemn, fraților, pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos, să* aveți toți același fel de vorbire, să n-aveți dezbinări între voi, ci să fiți uniți în chip desăvârșit într-un gând și o simțire.

3 Iată, fiii* sunt o moștenire de la Domnul,

rodul* pântecelui este o răsplată dată de El.

4 Ca săgețile în mâna unui războinic,

așa sunt fiii făcuți la tinerețe.

5 Ferice de omul care își umple tolba de săgeți cu ei!

Căci ei* nu vor rămâne de rușine

când vor vorbi cu vrăjmașii lor la poartă.

17 Dar bunătatea Domnului ține în veci pentru cei ce se tem de El

și îndurarea Lui, pentru* copiii copiilor lor,

18 pentru* cei ce păzesc legământul Lui

și își aduc aminte de poruncile Lui ca să le împlinească.

17 Dar bunătatea Domnului ține în veci pentru cei ce se tem de El

și îndurarea Lui, pentru* copiii copiilor lor,

18 pentru* cei ce păzesc legământul Lui

și își aduc aminte de poruncile Lui ca să le împlinească.

1 Iată ce plăcut și ce dulce este să locuiască frații* împreună!

6 Copiii copiilor sunt cununa* bătrânilor

și părinții sunt slava copiilor lor.

6 Copiii copiilor sunt cununa* bătrânilor

și părinții sunt slava copiilor lor.

17 Prietenul* adevărat iubește oricând

și în nenorocire ajunge ca un frate.

24 Cine își face mulți prieteni îi face spre nenorocirea lui,

dar* este un prieten care ține mai mult la tine decât un frate.

10 Nu părăsi pe prietenul tău și pe prietenul tatălui tău,

dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău:

mai* bine un vecin aproape decât un frate departe.

15 Fiule, dacă-ți* va fi inima înțeleaptă,

inima mea se va bucura;

24 Tatăl* celui neprihănit se veselește

și cel ce dă naștere unui înțelept se bucură.

Binecuvântarea dreptății, blestemul păcatului

1 Pildele lui Solomon.

Un fiu* înțelept este bucuria tatălui,

dar un fiu nebun este mâhnirea mamei sale.

27 Vezi-ți* întâi de treburi afară,

îngrijește de lucrul câmpului,

și apoi apucă-te să-ți zidești casa!

27 Cel* lacom de câștig își tulbură casa,

dar cel ce urăște mita va trăi.

29 Cine își tulbură casa va moșteni vânt*,

și nebunul va fi robul omului înțelept!

24 De aceea* va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevasta sa, și se vor face un singur trup.

28 Dumnezeu i-a binecuvântat și Dumnezeu le-a zis: „Creșteți*, înmulțiți-vă, umpleți pământul și supuneți-l și stăpâniți peste peștii mării, peste păsările cerului și peste orice viețuitoare care se mișcă pe pământ."

9 Gustă viața cu nevasta pe care o iubești în tot timpul vieții tale deșarte, pe care ți-a dat-o Dumnezeu sub soare în această vreme trecătoare, căci* aceasta îți este partea în viață, în mijlocul trudei cu care te ostenești sub soare.

6 Dar, de la începutul lumii, Dumnezeu i-a*făcut parte bărbătească și parte femeiască.7 De aceea*va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevastă-sa.8 Și cei doi vor fi un singur trup. Așa că nu mai sunt doi, ci sunt un singur trup.9 Deci ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă."

13 Deci, dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!"

15 „Poate* o femeie să uite copilul pe care-l alăptează și să n-aibă milă de rodul pântecelui ei? Dar* chiar dacă l-ar uita, totuși Eu nu te voi uita cu niciun chip. 16 Iată că te-am săpat pe* mâinile Mele, și zidurile tale sunt totdeauna înaintea ochilor Mei!

2 Preaiubiților, acum* suntem copii ai lui Dumnezeu. Și ce vom fi nu s-a arătat încă*. Dar știm că, atunci când Se va arăta El, vom* fi ca El, pentru că Îl* vom vedea așa cum este. 3 Oricine* are nădejdea aceasta în El se curățește, după cum El este curat.