1 Now these are the names of the sons of Israel, who came into Egypt (every man and his household came with Jacob): 2 Reuben, Simeon, Levi, and Judah, 3 Issachar, Zebulun, and Benjamin, 4 Dan and Naphtali, Gad and Asher. 5 And all the souls that came out of the loins of Jacob were seventy souls: and Joseph was in Egypt already. 6 And Joseph died, and all his brethren, and all that generation. 7 And the children of Israel were fruitful, and increased abundantly, and multiplied, and waxed exceeding mighty; and the land was filled with them.

8 Now there arose a new king over Egypt, who knew not Joseph. 9 And he said unto his people, Behold, the people of the children of Israel are more and mightier than we: 10 come, let us deal wisely with them, lest they multiply, and it come to pass, that, when there falleth out any war, they also join themselves unto our enemies, and fight against us, and get them up out of the land. 11 Therefore they did set over them taskmasters to afflict them with their burdens. And they built for Pharaoh store-cities, Pithom and Raamses. 12 But the more they afflicted them, the more they multiplied and the more they spread abroad. And they were grieved because of the children of Israel. 13 And the Egyptians made the children of Israel to serve with rigor: 14 and they made their lives bitter with hard service, in mortar and in brick, and in all manner of service in the field, all their service, wherein they made them serve with rigor.

15 And the king of Egypt spake to the Hebrew midwives, of whom the name of the one was Shiphrah, and the name of the other Puah: 16 and he said, When ye do the office of a midwife to the Hebrew women, and see them upon the birth-stool; if it be a son, then ye shall kill him; but if it be a daughter, then she shall live. 17 But the midwives feared God, and did not as the king of Egypt commanded them, but saved the men-children alive. 18 And the king of Egypt called for the midwives, and said unto them, Why have ye done this thing, and have saved the men-children alive? 19 And the midwives said unto Pharaoh, Because the Hebrew women are not as the Egyptian women; for they are lively, and are delivered ere the midwife come unto them. 20 And God dealt well with the midwives: and the people multiplied, and waxed very mighty. 21 And it came to pass, because the midwives feared God, that he made them households. 22 And Pharaoh charged all his people, saying, Every son that is born ye shall cast into the river, and every daughter ye shall save alive.

CAPITOLELE 1—15:21

1 Iată*Gen. 46:6. Cap. 6:14. numele fiilor lui Israel intrați în Egipt; au intrat cu Iacov fiecare cu familia lui: 2 Ruben, Simeon, Levi, Iuda, 3 Isahar, Zabulon, Beniamin, 4 Dan, Neftali, Gad și Așer. 5 Sufletele ieșite din coapsele lui Iacov erau șaptezeci*Gen. 46:26,27. Vers. 20.Deut. 10:22. de toate. Iosif era atunci în Egipt. 6 Iosif*Gen. 50:26.Fapte 7:15. a murit și toți frații lui și toată vârsta aceea de oameni. 7 Fiii*Gen. 46:3.Deut. 26:5.Ps. 105:24.Fapte 7:17. lui Israel s-au înmulțit, s-au mărit, au crescut și au ajuns foarte puternici. Și s-a umplut țara de ei.

8 Peste Egipt s-a ridicat*Fapte 7:18. un nou împărat, care nu cunoscuse pe Iosif. 9 El a zis poporului său: „Iată*Ps. 105:24. că poporul copiilor lui Israel este mai mare și mai puternic decât noi. 10 Veniți*Ps. 10:2;83:3,4. să ne arătăm dibaci față de el, ca să nu crească, pentru ca nu cumva, dacă se va întâmpla un război, să se unească și el cu vrăjmașii noștri, să ne bată și să iasă apoi din țară*Iov 5:13.Ps. 105:25.Prov. 16:25;21:30.Fapte 7:19.." 11 Și au pus peste ei isprăvnicei, ca*Gen. 15:13. Cap. 3:7.Deut. 26:6. să-i asuprească prin*Cap. 2:11;5:4,5.Ps. 81:6. munci grele. Astfel a zidit el cetățile Pitom și Ramses*Gen. 47:11., ca să slujească de hambare lui Faraon. 12 Dar, cu cât îl asupreau mai mult, cu atât se înmulțea și creștea, și s-au scârbit de copiii lui Israel. 13 Atunci, egiptenii au adus pe copiii lui Israel la o aspră robie. 14 Le-au făcut viața amară*Cap. 2:23;6:9.Num. 20:15.Fapte 7:19,34. prin lucrări grele de lut*Ps. 81:6. și cărămizi și prin tot felul de lucrări de pe câmp; în toate muncile acestea pe care-i sileau să le facă erau fără niciun pic de milă. 15 Împăratul Egiptului a poruncit moașelor evreilor, numite una Șifra și cealaltă Pua, 16 și le-a zis: „Când veți împlini slujba de moașe pe lângă femeile evreilor și le veți vedea pe scaunul de naștere, dacă este băiat, să-l omorâți, iar dacă este fată, s-o lăsați să trăiască." 17 Dar moașele s-au temut*Prov. 16:6. de Dumnezeu și n-au făcut*Dan. 3:16,18;6:13.Fapte 5:29. ce le poruncise împăratul Egiptului, ci au lăsat pe copiii de parte bărbătească să trăiască. 18 Împăratul Egiptului a chemat pe moașe și le-a zis: „Pentru ce ați făcut lucrul acesta și ați lăsat pe copiii de parte bărbătească să trăiască?" 19 Moașele*Ios. 2:4.2 Sam. 17:19,20. au răspuns lui Faraon: „Pentru că femeile evreilor nu sunt ca egiptencele; ele sunt vânjoase și nasc înainte de venirea moașei." 20 Dumnezeu*Prov. 11:18.Ecl. 8:12.Is. 3:10.Evr. 6:10. a făcut bine moașelor și poporul s-a înmulțit și a ajuns foarte mare la număr. 21 Pentru că moașele se temuseră de Dumnezeu, Dumnezeu le-a făcut case*1 Sam. 2:35.2 Sam. 7:11,13,27,29.1 Împ. 2:24;11:38.Ps. 127:1.. 22 Atunci, Faraon a dat următoarea poruncă la tot poporul lui: „Să aruncați în râu pe orice băiat*Fapte 7:19. care se va naște și să lăsați pe toate fetele să trăiască."