1 Then sang Moses and the children of Israel this song unto Jehovah, and spake, saying,

I will sing unto Jehovah, for he hath triumphed gloriously:

The horse and his rider hath he thrown into the sea.

2 Jehovah is my strength and song,

And he is become my salvation:

This is my God, and I will praise him;

My father’s God, and I will exalt him.

3 Jehovah is a man of war:

Jehovah is his name.

4 Pharaoh’s chariots and his host hath he cast into the sea;

And his chosen captains are sunk in the Red Sea.

5 The deeps cover them:

They went down into the depths like a stone.

6 Thy right hand, O Jehovah, is glorious in power,

Thy right hand, O Jehovah, dasheth in pieces the enemy.

7 And in the greatness of thine excellency thou overthrowest them that rise up against thee:

Thou sendest forth thy wrath, it consumeth them as stubble.

8 And with the blast of thy nostrils the waters were piled up,

The floods stood upright as a heap;

The deeps were congealed in the heart of the sea.

9 The enemy said, I will pursue, I will overtake, I will divide the spoil;

My desire shall be satisfied upon them;

I will draw my sword, my hand shall destroy them.

10 Thou didst blow with thy wind, the sea covered them:

They sank as lead in the mighty waters.

11 Who is like unto thee, O Jehovah, among the gods?

Who is like thee, glorious in holiness,

Fearful in praises, doing wonders?

12 Thou stretchedst out thy right hand,

The earth swallowed them.

13 Thou in thy lovingkindness hast led the people that thou hast redeemed:

Thou hast guided them in thy strength to thy holy habitation.

14 The peoples have heard, they tremble:

Pangs have taken hold on the inhabitants of Philistia.

15 Then were the chiefs of Edom dismayed;

The mighty men of Moab, trembling taketh hold upon them:

All the inhabitants of Canaan are melted away.

16 Terror and dread falleth upon them;

By the greatness of thine arm they are as still as a stone;

Till thy people pass over, O Jehovah,

Till the people pass over that thou hast purchased.

17 Thou wilt bring them in, and plant them in the mountain of thine inheritance,

The place, O Jehovah, which thou hast made for thee to dwell in,

The sanctuary, O Lord, which thy hands have established.

18 Jehovah shall reign for ever and ever.

19 For the horses of Pharaoh went in with his chariots and with his horsemen into the sea, and Jehovah brought back the waters of the sea upon them; but the children of Israel walked on dry land in the midst of the sea. 20 And Miriam the prophetess, the sister of Aaron, took a timbrel in her hand; and all the women went out after her with timbrels and with dances. 21 And Miriam answered them,

Sing ye to Jehovah, for he hath triumphed gloriously;

The horse and his rider hath he thrown into the sea.

22 And Moses led Israel onward from the Red Sea, and they went out into the wilderness of Shur; and they went three days in the wilderness, and found no water. 23 And when they came to Marah, they could not drink of the waters of Marah, for they were bitter: therefore the name of it was called Marah. 24 And the people murmured against Moses, saying, What shall we drink? 25 And he cried unto Jehovah; and Jehovah showed him a tree, and he cast it into the waters, and the waters were made sweet. There he made for them a statute and an ordinance, and there he proved them; 26 and he said, If thou wilt diligently hearken to the voice of Jehovah thy God, and wilt do that which is right in his eyes, and wilt give ear to his commandments, and keep all his statutes, I will put none of the diseases upon thee, which I have put upon the Egyptians: for I am Jehovah that healeth thee.

27 And they came to Elim, where were twelve springs of water, and threescore and ten palm-trees: and they encamped there by the waters.

1 Atunci*Jud. 5:1.2 Sam. 22:1.Ps. 106:12., Moise și copiii lui Israel au cântat Domnului cântarea aceasta. Ei au zis:

„Voi cânta*Vers. 21. Domnului, căci Și-a arătat slava:

A năpustit în mare pe cal și pe călăreț.

2 Domnul este tăria mea și temeiul cântărilor mele de*Deut. 10:21.Ps. 18:2;22:3;59:17;62:6;109:1;118:14;140:7.Is. 12:2.Hab. 3:18,19. laudă:

El m-a scăpat.

El este Dumnezeul meu: pe El Îl voi lăuda.

El este Dumnezeul tatălui*Cap. 3:15,16. meu: pe El Îl voi*2 Sam. 22:47.Ps. 99:5;118:28.Is. 25:1. preamări.

3 Domnul este un războinic*Ps. 24:8.Apoc. 19:11. viteaz:

Numele*Cap. 6:3.Ps. 83:18. Lui este Domnul.

4 El a aruncat în mare carele*Cap. 14:28. lui Faraon și oastea lui;

Luptătorii lui aleși*Cap. 14:7. au fost înghițiți în Marea Roșie.

5 I-au acoperit*Cap. 14:28. valurile

Și s-au coborât*Neem. 9:11. în fundul apelor, ca o piatră.

6 Dreapta*Ps. 118:15,16. Ta, Doamne, și-a făcut vestită tăria;

Mâna Ta cea dreaptă, Doamne, a zdrobit pe vrăjmași.

7 Prin mărimea măreției*Deut. 33:26. Tale,

Tu trântești la pământ pe vrăjmașii Tăi;

Îți dezlănțui mânia

Și ea-i mistuie*Ps. 59:13. ca pe*Is. 5:24;47:14. o trestie.

8 La suflarea*Cap. 14:21.2 Sam. 22:16.Iov 4:9.2 Tes. 2:8. nărilor Tale, s-au îngrămădit apele,

S-au ridicat talazurile*Ps. 78:13.Hab. 3:10. ca un zid

Și s-au închegat valurile în mijlocul mării.

9 Vrăjmașul*Jud. 5:30. zicea: ‘Îi voi urmări, îi voi ajunge,

Voi împărți*Gen. 49:27.Is. 53:12.Luca 11:22. prada de război;

Mă voi răzbuna pe ei,

Voi scoate sabia și-i voi nimici cu mâna mea!’

10 Dar Tu ai*Cap. 14:21. suflat cu suflarea Ta

Și marea*Vers. 5. Cap. 14:28. i-a acoperit;

Ca plumbul s-au afundat

În adâncimea apelor.

11 Cine*2 Sam. 7:22.1 Împ. 8:23.Ps. 71:19;86:8;89:6,8.Ier. 10:6;49:19. este ca Tine între dumnezei, Doamne?

Cine este ca Tine minunat*Is. 6:3. în sfințenie,

Bogat în fapte de laudă

Și făcător*Ps. 77:14. de minuni?

12 Tu Ți-ai întins mâna*Vers. 6. dreaptă,

Și i-a înghițit pământul.

13 Prin îndurarea Ta, Tu ai*Ps. 77:15,20;78:52;80:1;106:9.Is. 63:12,13.Ier. 2:6. călăuzit

Și ai izbăvit pe poporul acesta,

Iar prin puterea Ta îl îndrepți

Spre*Ps. 78:54. locașul sfințeniei Tale.

14 Popoarele*Num. 14:14.Deut. 2:25.Ios. 2:9,10. vor afla lucrul acesta și se vor cutremura:

Apucă groaza*Ps. 48:6. pe filisteni,

15 Se înspăimântă*Gen. 36:40. căpeteniile*Deut. 2:4. Edomului

Și un tremur apucă pe*Num. 22:3.Hab. 3:7. războinicii lui Moab.

Toți*Ios. 5:1. locuitorii Canaanului leșină de la inimă.

16 Îi va apuca*Deut. 2:25;11:25.Ios. 2:9. teama și spaima;

Iar văzând măreția brațului Tău,

Vor sta muți ca*1 Sam. 25:37. o piatră,

Până va trece poporul Tău, Doamne!

Până va trece

Poporul pe care Ți l-ai*Cap. 19:5.Deut. 32:9.2 Sam. 7:23.Ps. 74:2.Is. 43:1,3;51:10.Ier. 31:11.Tit 2:14.1 Pet. 2:9.2 Pet. 2:1. răscumpărat.

17 Tu îi vei aduce și-i vei așeza*Ps. 44:2;80:8. pe muntele moștenirii Tale,

În locul pe care Ți l-ai pregătit ca locaș, Doamne,

La Templul*Ps. 78:54. pe care mâinile Tale l-au întemeiat, Doamne!

18 Și Domnul*Ps. 10:16;29:10;146:10.Is. 57:15. va împărăți în veac și în veci de veci.

19 Căci caii*Cap. 14:23.Prov. 21:31. lui Faraon, carele și călăreții lui au intrat în mare,

Și Domnul*Cap. 14:28,29. a adus peste ei apele mării;

Dar copiii lui Israel au mers ca pe uscat prin mijlocul mării."

20 Maria*Jud. 4:4.1 Sam. 10:5., prorocița*Num. 26:59., sora lui Aaron, a*1 Sam. 18:6. luat în mână un timpan și toate femeile au venit după ea cu*Jud. 11:34;21:21.2 Sam. 6:16.Ps. 68:11,25;149:3;150:4. timpane și jucând.

21 Maria răspundea*1 Sam. 18:7. copiilor lui Israel*Vers. 1.: „Cântați Domnului, căci Și-a arătat slava:

A năpustit în mare pe cal și pe călăreț."

22 Moise a pornit pe Israel de la Marea Roșie. Au apucat înspre pustia*Gen. 16:7;25:18. Șur și, după trei zile de mers în pustie, n-au găsit apă. 23 Au ajuns la*Num. 33:8. Mara, dar n-au putut să bea apă din Mara, pentru că era amară. De aceea locul acela a fost numit Mara (Amărăciune). 24 Poporul a cârtit*Cap. 16:2;17:3. împotriva lui Moise, zicând: „Ce avem să bem?" 25 Moise a strigat*Cap. 14:10;17:4.Ps. 50:15. către Domnul, și Domnul i-a arătat un lemn, pe care l-a aruncat*2 Împ. 2:21;4:41. în apă. Și apa s-a făcut dulce. Acolo a dat Domnul*Ios. 24:25. poporului legi și porunci și acolo l-a pus la*Cap. 16:4.Deut. 8:2,16.Jud. 2:22;3:1,4.Ps. 66:10;81:7. încercare. 26 El a zis: „Dacă*Deut. 7:12,15. vei asculta cu luare aminte glasul Domnului Dumnezeului tău, dacă vei face ce este bine înaintea Lui, dacă vei asculta de poruncile Lui și dacă vei păzi toate legile Lui, nu te voi lovi cu niciuna din bolile*Deut. 28:27,60. cu care am lovit pe egipteni, căci Eu sunt Domnul*Cap. 23:25.Ps. 41:3,4;103:3;147:3., care te vindecă." 27 Au ajuns la*Num. 33:9. Elim, unde erau douăsprezece izvoare de apă și șaptezeci de finici. Și au tăbărât acolo, lângă apă.