1 And Dinah the daughter of Leah, whom she bare unto Jacob, went out to see the daughters of the land. 2 And Shechem the son of Hamor the Hivite, the prince of the land, saw her; and he took her, and lay with her, and humbled her. 3 And his soul clave unto Dinah the daughter of Jacob, and he loved the damsel, and spake kindly unto the damsel. 4 And Shechem spake unto his father Hamor, saying, Get me this damsel to wife. 5 Now Jacob heard that he had defiled Dinah his daughter; and his sons were with his cattle in the field: and Jacob held his peace until they came. 6 And Hamor the father of Shechem went out unto Jacob to commune with him. 7 And the sons of Jacob came in from the field when they heard it: and the men were grieved, and they were very wroth, because he had wrought folly in Israel in lying with Jacob’s daughter; which thing ought not to be done. 8 And Hamor communed with them, saying, The soul of my son Shechem longeth for your daughter: I pray you, give her unto him to wife. 9 And make ye marriages with us; give your daughters unto us, and take our daughters unto you. 10 And ye shall dwell with us: and the land shall be before you; dwell and trade ye therein, and get you possessions therein. 11 And Shechem said unto her father and unto her brethren, Let me find favor in your eyes, and what ye shall say unto me I will give. 12 Ask me never so much dowry and gift, and I will give according as ye shall say unto me: but give me the damsel to wife. 13 And the sons of Jacob answered Shechem and Hamor his father with guile, and spake, because he had defiled Dinah their sister, 14 and said unto them, We cannot do this thing, to give our sister to one that is uncircumcised; for that were a reproach unto us. 15 Only on this condition will we consent unto you: if ye will be as we are, that every male of you be circumcised; 16 then will we give our daughters unto you, and we will take your daughters to us, and we will dwell with you, and we will become one people. 17 But if ye will not hearken unto us, to be circumcised; then will we take our daughter, and we will be gone.

18 And their words pleased Hamor, and Shechem Hamor’s son. 19 And the young man deferred not to do the thing, because he had delight in Jacob’s daughter: and he was honored above all the house of his father. 20 And Hamor and Shechem his son came unto the gate of their city, and communed with the men of their city, saying, 21 These men are peaceable with us; therefore let them dwell in the land, and trade therein; for, behold, the land is large enough for them; let us take their daughters to us for wives, and let us give them our daughters. 22 Only on this condition will the men consent unto us to dwell with us, to become one people, if every male among us be circumcised, as they are circumcised. 23 Shall not their cattle and their substance and all their beasts be ours? only let us consent unto them, and they will dwell with us. 24 And unto Hamor and unto Shechem his son hearkened all that went out of the gate of his city; and every male was circumcised, all that went out of the gate of his city. 25 And it came to pass on the third day, when they were sore, that two of the sons of Jacob, Simeon and Levi, Dinah’s brethren, took each man his sword, and came upon the city unawares, and slew all the males. 26 And they slew Hamor and Shechem his son with the edge of the sword, and took Dinah out of Shechem’s house, and went forth. 27 The sons of Jacob came upon the slain, and plundered the city, because they had defiled their sister. 28 They took their flocks and their herds and their asses, and that which was in the city, and that which was in the field; 29 and all their wealth, and all their little ones and their wives, took they captive and made a prey, even all that was in the house. 30 And Jacob said to Simeon and Levi, Ye have troubled me, to make me odious to the inhabitants of the land, among the Canaanites and the Perizzites: and, I being few in number, they will gather themselves together against me and smite me; and I shall be destroyed, I and my house. 31 And they said, Should he deal with our sister as with a harlot?

1 Dina*Cap. 30:21., fata pe care o născuse lui Iacov Lea, a ieșit*Tit 2:5. să vadă pe fetele țării. 2 Ea a fost zărită*Cap. 6:2.Jud. 14:1. de Sihem, fiul hevitului Hamor, domnitorul țării. El a pus*Cap. 20:2. mâna pe ea, s-a culcat cu ea și a necinstit-o. 3 S-a lipit cu toată inima de Dina, fata lui Iacov, a iubit fata și a căutat s-o liniștească. 4 După aceea Sihem a zis*Jud. 14:2. tatălui său Hamor: „Ia-mi de nevastă pe fata aceasta!" 5 Iacov a aflat că-i necinstise pe fiică-sa Dina și, fiindcă fiii săi erau cu vitele la pășune, Iacov a tăcut*1 Sam. 10:27.2 Sam. 13:22. până la întoarcerea lor. 6 Hamor, tatăl lui Sihem, s-a dus la Iacov ca să-i vorbească. 7 Dar, când s-au întors fiii lui Iacov de la pășune și au auzit lucrul acesta, s-au supărat și s-au mâniat foarte tare*Cap. 49:7.2 Sam. 13:21., pentru că Sihem săvârșise*Ios. 7:15.Jud. 20:6. o mișelie în Israel, culcându-se cu fata lui Iacov: așa ceva*Deut. 23:17.2 Sam. 13:12. n-ar fi trebuit să se facă niciodată. 8 Hamor le-a vorbit astfel: „Fiul meu Sihem s-a lipit cu toată inima de fata voastră. Vă rog, dați-i-o de nevastă 9 și încuscriți-vă cu noi; voi dați-ne fetele voastre și luați pentru voi pe ale noastre! 10 Locuiți cu noi; țara*Cap. 13:9;20:15. vă stă înainte, rămâneți în ea, faceți negoț*Cap. 42:34. și cumpărați*Cap. 47:27. pământuri în ea." 11 Sihem a zis tatălui și fraților Dinei: „Să capăt trecere înaintea voastră, și vă voi da ce-mi veți cere. 12 Cereți-mi o zestre*Exod 22:16,17.Deut. 22:29.1 Sam. 18:25. cât de mare și cât de multe daruri, și voi da tot ce-mi veți zice; numai dați-mi fata de nevastă." 13 Fiii lui Iacov au răspuns și au vorbit cu vicleșug*2 Sam. 13:24. lui Sihem și tatălui său Hamor, pentru că Sihem necinstise pe sora lor Dina. 14 Ei i-au zis: „Este un lucru pe care nu-l putem face, să dăm pe sora noastră unui om netăiat împrejur, căci*Ios. 5:9. ar fi o ocară pentru noi. 15 Nu ne vom învoi la așa ceva decât dacă vă faceți și voi ca noi și dacă orice parte bărbătească dintre voi se va tăia împrejur. 16 Atunci vă vom da pe fetele noastre și vom lua pentru noi pe ale voastre; vom locui cu voi și vom face împreună un singur norod. 17 Dar, dacă nu voiți să ne ascultați și să vă tăiați împrejur, ne vom lua fata și vom pleca." 18 Cuvintele lor au plăcut lui Hamor și lui Sihem, fiul lui Hamor. 19 Tânărul n-a pregetat să facă lucrul acesta, căci iubea pe fata lui Iacov și era*1 Cron. 4:9. cel mai bine văzut în casa tatălui său. 20 Hamor și fiul lui Sihem s-au dus la poarta cetății și au vorbit astfel oamenilor din cetatea lor: 21 „Oamenii aceștia au gânduri de pace față de noi; să rămână dar în țară și să facă negoț; țara este destul de largă pentru ei. Noi vom lua de neveste pe fetele lor și le vom da de neveste pe fetele noastre. 22 Dar oamenii aceștia nu vor voi să locuiască împreună cu noi, ca să alcătuim un singur popor, decât dacă orice parte bărbătească dintre noi se va tăia împrejur, după cum și ei înșiși sunt tăiați împrejur. 23 Turmele lor, averile lor și toate vitele lor vor fi atunci ale noastre. Să primim numai ce cer ei, ca să rămână la noi." 24 Toți cei ce treceau pe poarta cetății*Cap. 23:10. au ascultat pe Hamor și pe fiul său Sihem și toți bărbații au fost tăiați împrejur, toți cei ce treceau pe poarta cetății. 25 A treia zi, pe când sufereau ei încă, cei doi fii ai lui Iacov, Simeon*Cap. 49:5-7. și Levi, frații Dinei, și-au luat, fiecare, sabia, s-au năpustit asupra cetății care se credea în liniște și au ucis pe toți bărbații. 26 Au trecut, de asemenea, prin ascuțișul sabiei pe Hamor și pe fiul său Sihem; au ridicat pe Dina din casa lui Sihem și au ieșit afară. 27 Fiii lui Iacov s-au aruncat asupra celor morți și au jefuit cetatea, pentru că necinstiseră pe sora lor. 28 Le-au luat oile, boii și măgarii, tot ce era în cetate și ce era pe câmp; 29 le-au luat ca pradă de război toate bogățiile, copiii și nevestele și tot ce se găsea în case. 30 Atunci, Iacov a zis lui Simeon și lui Levi: „Voi m-ați nenorocit, făcându-mă*Exod 5:21.1 Sam. 13:4. urât locuitorilor țării, canaaniților și fereziților. N-am sub porunca mea decât un mic număr*Deut. 4:27.Ps. 105:12. de oameni; ei se vor strânge împotriva mea, mă vor bate și voi fi nimicit, eu și casa mea." 31 Ei au răspuns: „Se cuvenea oare să se poarte cu sora noastră cum se poartă cu o curvă?"