ASV · American Standard Version da Bíblia Sagrada
1 In those days was Hezekiah sick unto death. And Isaiah the prophet the son of Amoz came to him, and said unto him, Thus saith Jehovah, Set thy house in order; for thou shalt die, and not live. 2 Then Hezekiah turned his face to the wall, and prayed unto Jehovah, 3 and said, Remember now, O Jehovah, I beseech thee, how I have walked before thee in truth and with a perfect heart, and have done that which is good in thy sight. And Hezekiah wept sore. 4 Then came the word of Jehovah to Isaiah, saying, 5 Go, and say to Hezekiah, Thus saith Jehovah, the God of David thy father, I have heard thy prayer, I have seen thy tears: behold, I will add unto thy days fifteen years. 6 And I will deliver thee and this city out of the hand of the king of Assyria; and I will defend this city. 7 And this shall be the sign unto thee from Jehovah, that Jehovah will do this thing that he hath spoken: 8 behold, I will cause the shadow on the steps, which is gone down on the dial of Ahaz with the sun, to return backward ten steps. So the sun returned ten steps on the dial whereon it was gone down.
9 The writing of Hezekiah king of Judah, when he had been sick, and was recovered of his sickness.
10 I said, In the noontide of my days I shall go into the gates of Sheol:
I am deprived of the residue of my years.
11 I said, I shall not see Jehovah, even Jehovah in the land of the living:
I shall behold man no more with the inhabitants of the world.
12 My dwelling is removed, and is carried away from me as a shepherd’s tent:
I have rolled up, like a weaver, my life; he will cut me off from the loom:
From day even to night wilt thou make an end of me.
13 I quieted myself until morning; as a lion, so he breaketh all my bones:
From day even to night wilt thou make an end of me.
14 Like a swallow or a crane, so did I chatter;
I did moan as a dove; mine eyes fail with looking upward:
O Lord, I am oppressed, be thou my surety.
15 What shall I say? he hath both spoken unto me, and himself hath done it:
I shall go softly all my years because of the bitterness of my soul.
16 O Lord, by these things men live;
And wholly therein is the life of my spirit:
Wherefore recover thou me, and make me to live.
17 Behold, it was for my peace that I had great bitterness:
But thou hast in love to my soul delivered it from the pit of corruption;
For thou hast cast all my sins behind thy back.
18 For Sheol cannot praise thee, death cannot celebrate thee:
They that go down into the pit cannot hope for thy truth.
19 The living, the living, he shall praise thee, as I do this day:
The father to the children shall make known thy truth.
20 Jehovah is ready to save me:
Therefore we will sing my songs with stringed instruments
All the days of our life in the house of Jehovah.
21 Now Isaiah had said, Let them take a cake of figs, and lay it for a plaster upon the boil, and he shall recover. 22 Hezekiah also had said, What is the sign that I shall go up to the house of Jehovah?
Domínio Público. Esta tradução bíblica de domínio público é trazida a você por cortesia de eBible.org.
VDC · Bíblia Cornilescu 1924
Boala și însănătoșirea lui Ezechia
1 În vremea2 Împ. 20:1.2 Cron. 32:24. aceea, Ezechia a fost bolnav pe moarte. Prorocul Isaia, fiul lui Amoț, a venit la el și i-a zis: „Așa vorbește Domnul: ‘Pune-ți în rânduială2 Sam. 17:23. casa, căci vei muri și nu vei mai trăi.’" 2 Ezechia s-a întors cu fața la perete și a făcut Domnului următoarea rugăciune: 3 „Doamne, adu-Ți aminteNeem. 13:14. că am umblat înaintea Ta cu credincioșie și inimă curată și am făcut ce este bine înaintea Ta!" Și Ezechia a vărsat multe lacrimi. 4 Atunci Cuvântul Domnului a vorbit lui Isaia astfel: 5 „Du-te și spune lui Ezechia: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeul tatălui tău David: «Am auzit rugăciunea ta și am văzut lacrimile tale. Iată că voi mai adăuga încă cincisprezece ani la zilele vieții tale. 6 Te voi izbăvi pe tine și cetatea aceasta din mâna împăratului Asiriei; voi ocrotiCap. 37:35. cetatea aceasta.» 7 Și iată semnul2 Împ. 20:8. Cap. 7:11. din partea Domnului după care vei cunoaște că Domnul va împlini cuvântul pe care l-a rostit: 8 «Voi întoarce înapoi cu zece trepte umbra treptelor cu care s-a coborât soarele pe cadranul lui Ahaz.»’" Și soarele s-a dat înapoi cu zece trepte de pe treptele pe care se coborâse. 9 Cântarea lui Ezechia, împăratul lui Iuda, cu prilejul bolii și însănătoșirii lui. 10 „Ziceam: ‘În cei mai buni ani ai vieții mele trebuie să mă duc la porțile Locuinței morților! Sunt pedepsit cu pierderea celorlalți ani ai mei care-mi mai rămân!’
11 Ziceam: ‘Nu voi mai vedea pe Domnul, pe Domnul, înPs. 27:13;116:9. pământul celor vii;
nu voi mai vedea pe niciun om în Locuința morților!
12 LocuințaIov 7:6. mea este luată și mutată de la mine, ca o colibă de păstori.
Îmi simt firul vieții tăiat ca de un țesător, care m-ar rupe din țesătura lui.
Până diseară îmi vei pune capăt.
13 Am strigat până dimineața; ca un leu îmi zdrobise toate oasele!
Până diseară îmi vei pune capăt.
14 Ciripeam ca o rândunică, croncăneam ca un cocor
și gemeamCap. 59:11. ca o porumbiță. Ochii-mi priveau topiți spre cer:
«Doamne, sunt în necaz, ajută-mă!»’
15 Ce să mai spun? El mi-a răspuns și m-a ascultat.
Acum voi umbla smerit până la capătul anilor mei, după ceIov 7:11;10:1. am fost întristat astfel.
16 Doamne, prin îndurarea Ta se bucură omul de viață,
prin ea mai am și eu suflare,
căci Tu mă faci sănătos și îmi dai iarăși viața.
17 Iată, chiar suferințele mele erau spre mântuirea mea;
Tu ai găsit plăcere să-mi scoți sufletul din groapa putrezirii.
Căci ai aruncat înapoia Ta toate păcatele mele!
18 Căci nu Locuința morților Te laudă, nu moartea Te mărește
și ceiPs. 6:5;30:9;88:11;115:17.Ecl. 9:10. ce s-au coborât în groapă nu mai nădăjduiesc în credincioșia Ta.
19 Ci cel viu, da, cel viu Te laudă, ca mine astăzi.
TatălDeut. 4:9;6:7.Ps. 78:3,4. face cunoscută copiilor săi credincioșia Ta.
20 Domnul m-a mântuit!
De aceea, în toate zilele vieții noastre,
vom suna din coardele instrumentelor noastre
în Casa Domnului."
21 Isaia zisese2 Împ. 20:7.: „Să se aducă o turtă de smochine și s-o întindă peste bubă și Ezechia va trăi." 22 Și Ezechia zisese2 Împ. 20:8.: „După ce semn voi cunoaște că mă voi sui la Casa Domnului?"