1 Then answered Eliphaz the Temanite, and said,

2 Can a man be profitable unto God?

Surely he that is wise is profitable unto himself.

3 Is it any pleasure to the Almighty, that thou art righteous?

Or is it gain to him, that thou makest thy ways perfect?

4 Is it for thy fear of him that he reproveth thee,

That he entereth with thee into judgment?

5 Is not thy wickedness great?

Neither is there any end to thine iniquities.

6 For thou hast taken pledges of thy brother for nought,

And stripped the naked of their clothing.

7 Thou hast not given water to the weary to drink,

And thou hast withholden bread from the hungry.

8 But as for the mighty man, he had the earth;

And the honorable man, he dwelt in it.

9 Thou hast sent widows away empty,

And the arms of the fatherless have been broken.

10 Therefore snares are round about thee,

And sudden fear troubleth thee,

11 Or darkness, so that thou canst not see,

And abundance of waters cover thee.

12 Is not God in the height of heaven?

And behold the height of the stars, how high they are!

13 And thou sayest, What doth God know?

Can he judge through the thick darkness?

14 Thick clouds are a covering to him, so that he seeth not;

And he walketh on the vault of heaven.

15 Wilt thou keep the old way

Which wicked men have trodden?

16 Who were snatched away before their time,

Whose foundation was poured out as a stream,

17 Who said unto God, Depart from us;

And, What can the Almighty do for us?

18 Yet he filled their houses with good things:

But the counsel of the wicked is far from me.

19 The righteous see it, and are glad;

And the innocent laugh them to scorn,

20 Saying, Surely they that did rise up against us are cut off,

And the remnant of them the fire hath consumed.

21 Acquaint now thyself with him, and be at peace:

Thereby good shall come unto thee.

22 Receive, I pray thee, the law from his mouth,

And lay up his words in thy heart.

23 If thou return to the Almighty, thou shalt be built up,

If thou put away unrighteousness far from thy tents.

24 And lay thou thy treasure in the dust,

And the gold of Ophir among the stones of the brooks;

25 And the Almighty will be thy treasure,

And precious silver unto thee.

26 For then shalt thou delight thyself in the Almighty,

And shalt lift up thy face unto God.

27 Thou shalt make thy prayer unto him, and he will hear thee;

And thou shalt pay thy vows.

28 Thou shalt also decree a thing, and it shall be established unto thee;

And light shall shine upon thy ways.

29 When they cast thee down, thou shalt say, There is lifting up;

And the humble person he will save.

30 He will deliver even him that is not innocent:

Yea, he shall be delivered through the cleanness of thy hands.

1 Elifaz din Teman a luat cuvântul și a zis:

2 „Poate un om*Cap. 35:7.Ps. 16:2.Luca 17:10. să aducă vreun folos lui Dumnezeu?

Nu, ci înțeleptul nu-și folosește decât lui.

3 Dacă ești fără prihană, are Cel Atotputernic vreun folos?

Și dacă trăiești fără vină, ce va câștiga El?

4 Pentru evlavia ta te pedepsește El oare

și intră la judecată cu tine?

5 Nu-i mare răutatea ta?

Și fărădelegile tale, fără număr?

6 Luai*Exod 22:26,27.Deut. 24:10. Cap. 24:3,9.Ezec. 18:12. fără pricină zăloage de la frații tăi,

lăsai fără haine pe cei goi.

7 Nu dădeai apă omului însetat,

nu voiai*Cap. 31:17.Deut. 15:7.Is. 58:7.Ezec. 18:7,16.Mat. 25:42. să dai pâine omului flămând.

8 Țara era a ta fiindcă erai mai tare,

te așezai în ea fiindcă erai cu vază.

9 Dădeai afară pe văduve cu mâinile goale

și brațele*Cap. 31:21.Is. 10:2.Ezec. 22:7. orfanilor le frângeai.

10 Pentru aceea ești înconjurat*Cap. 18:8-10;19:6. de curse

și te-a apucat groaza dintr-odată.

11 Nu vezi dar acest întuneric,

aceste ape multe care te*Ps. 69:1,2;124:4.Plâng. 3:54. năpădesc?

12 Nu este Dumnezeu sus în ceruri?

Privește vârful stelelor. Ce înalt este!

13 Și tu zici: ‘Ce știe*Ps. 10:11;59:7;73:11;94:7. Dumnezeu?

Poate să judece El prin întunericul de nori?

14 Îl înfășoară norii*Ps. 139:11,12., nu vede nimic,

bolta cerească abia dacă o străbate!’

15 Ce, vrei s-apuci pe calea străveche,

pe care au urmat-o cei nelegiuiți,

16 care*Cap. 15:32.Ps. 55:23;102:24.Ecl. 7:17. au fost luați înainte de vreme

și au ținut cât ține un pârâu care se scurge?

17 Ei*Cap. 21:14. ziceau lui Dumnezeu: ‘Pleacă de la noi!

Ce ne*Ps. 4:6. poate face Cel Atotputernic?’

18 Și totuși Dumnezeu le umpluse casele de bunătăți.

– Departe*Cap. 21:16. de mine sfatul celor răi! –

19 Cei fără prihană*Ps. 58:10;107:42. vor fi martori ai căderii lor și se vor bucura,

cel nevinovat va râde de ei

20 și va zice: ‘Iată pe potrivnicii noștri nimiciți!

Iată-le bogățiile arse de foc!’

21 Împrietenește-te dar cu Dumnezeu, și vei*Is. 27:5. avea pace;

te vei bucura astfel iarăși de fericire.

22 Primește învățătură din gura Lui

și pune-ți*Ps. 119:11. la inimă cuvintele Lui.

23 Vei fi așezat iarăși la locul tău dacă te*Cap. 8:5,6;11:13,14. vei întoarce la Cel Atotputernic,

dacă depărtezi fărădelegea din cortul tău.

24 Aruncă*2 Cron. 1:15. dar aurul în țărână,

aruncă aurul din Ofir în prundul pâraielor!

25 Și atunci, Cel Atotputernic va fi aurul tău,

argintul tău, bogăția ta.

26 Atunci, Cel Atotputernic va fi desfătarea ta*Cap. 27:10.Is. 58:14.,

și îți vei ridica*Cap. 11:15. fața spre Dumnezeu.

27 Îl vei*Ps. 50:14,15.Is. 58:9. ruga, și te va asculta

și îți vei putea împlini juruințele.

28 Pe ce vei pune mâna îți va izbuti,

pe cărările tale va străluci lumina.

29 Vină smerirea, tu te vei ruga pentru ridicarea ta:

Dumnezeu ajută pe cel*Prov. 29:23.Iac. 4:6.1 Pet. 5:5. cu ochii plecați.

30 El va izbăvi chiar și pe cel vinovat,

care își va datora scăparea curăției mâinilor tale."