1 For I would not have you ignorant, brethren, that all our fathers were under the cloud, and all passed through the sea;
2 and all were baptised unto Moses in the cloud and in the sea;
3 and all ate the same spiritual food,
4 and all drank the same spiritual drink, for they drank of a spiritual rock which followed {them}: (now the rock was the Christ;)
5 yet God was not pleased with the most of them, for they were strewed in the desert.
6 But these things happened {as} types of us, that we should not be lusters after evil things, as they also lusted.
7 Neither be ye idolaters, as some of them; as it is written, The people sat down to eat and to drink, and rose up to play.
8 Neither let us commit fornication, as some of them committed fornication, and fell in one day three and twenty thousand.
9 Neither let us tempt the Christ, as some of them tempted, and perished by serpents.
10 Neither murmur ye, as some of them murmured, and perished by the destroyer.
11 Now all these things happened to them {as} types, and have been written for our admonition, upon whom the ends of the ages are come.
12 So that let him that thinks that he stands take heed lest he fall.
13 No temptation has taken you but such as is according to man's nature; and God is faithful, who will not suffer you to be tempted above what ye are able {to bear}, but will with the temptation make the issue also, so that {ye} should be able to bear {it}.
14 Wherefore, my beloved, flee from idolatry.
15 I speak as to intelligent {persons}: do *ye* judge what I say.
16 The cup of blessing which we bless, is it not {the} communion of the blood of the Christ? The bread which we break, is it not {the} communion of the body of the Christ?
17 Because we, {being} many, are one loaf, one body; for we all partake of that one loaf.
18 See Israel according to flesh: are not they who eat the sacrifices in communion with the altar?
19 What then do I say? that what is sacrificed to an idol is anything, or that an idol is anything?
20 But that what {the nations} sacrifice they sacrifice to demons, and not to God. Now I do not wish you to be in communion with demons.
21 Ye cannot drink {the} Lord's cup, and {the} cup of demons: ye cannot partake of {the} Lord's table, and of {the} table of demons.
22 Do we provoke the Lord to jealousy? are we stronger than he?
23 All things are lawful, but all are not profitable; all things are lawful, but all do not edify.
24 Let no one seek his own {advantage}, but that of the other.
25 Everything sold in the shambles eat, making no inquiry for conscience sake.
26 For the earth {is} the Lord's and its fulness.
27 But if any one of the unbelievers invite you, and ye are minded to go, all that is set before you eat, making no inquiry for conscience sake.
28 But if any one say to you, This is offered to holy purposes, do not eat, for his sake that pointed it out, and conscience sake;
29 but conscience, I mean, not thine own, but that of the other: for why is my liberty judged by another conscience?
30 If *I* partake with thanksgiving, why am I spoken evil of for what *I* give thanks for?
31 Whether therefore ye eat, or drink, or whatever ye do, do all things to God's glory.
32 Give no occasion to stumbling, whether to Jews, or Greeks, or the assembly of God.
33 Even as *I* also please all in all things; not seeking my own profit, but that of the many, that they may be saved.
1 Fraţilor, nu vreau să nu ştiţi că părinţii noştri toţi au fost supt nor, toţi au trecut prin mare,
2 toţi au fost botezaţi în nor şi în mare, pentru Moise;
3 toţi au mîncat aceeaş mîncare duhovnicească,
4 şi toţi au băut aceeaş băutură duhovnicească, pentrucă beau dintr'o stîncă duhovnicească ce venea după ei; şi stînca era Hristos.
5 Totuş cei mai mulţi dintre ei, n'au fost plăcuţi lui Dumnezeu, căci au pierit în pustie.
6 Şi aceste lucruri s'au întîmplat ca să ne slujească nouă drept pilde, pentruca să nu poftim după lucruri rele, cum au poftit ei.
7 Să nu fiţi închinători la idoli, ca unii dintre ei, după cum este scris: ,,Poporul a şezut să mănînce şi să bea; şi s'au sculat să joace.``
8 Să nu curvim, cum au făcut unii din ei, aşa că într -o singură zi au căzut douăzeci şi trei de mii.
9 Să nu ispitim pe Domnul, cum L-au ispitit unii din ei, cari au pierit prin şerpi.
10 Să nu cîrtiţi, cum au cîrtit unii din ei, cari au fost nimiciţi de Nimicitorul.
11 Aceste lucruri li s'au întîmplat ca să ne slujească drept pilde, şi au fost scrise pentru învăţătura noastră, peste cari au venit sfîrşiturile veacurilor.
12 Astfel dar, cine crede că stă în picioare, să ia seama să nu cadă.
13 Nu v'a ajuns nici o ispită, care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s'o puteţi răbda.
14 De aceea, prea iubiţii mei, fugiţi de închinarea la idoli.
15 Vă vorbesc ca unor oameni cu judecată: judecaţi voi singuri ce spun.
16 Paharul binecuvîntat, pe care -l binecuvîntăm, nu este el împărtăşirea cu sîngele lui Hristos? Pînea, pe care o frîngem, nu este ea împărtăşirea cu trupul lui Hristos?
17 Avînd în vedere că este o pîne, noi, cari sîntem mulţi, sîntem un trup; căci toţi luăm o parte din aceeaş pîne.
18 Uitaţi-vă la Israelul după trup: cei ce mănîncă jertfele, nu sînt ei în împărtăşire cu altarul?
19 Deci ce zic eu? Că un lucru jertfit idolilor, este ceva? Sau că un idol este ceva?
20 Dimpotrivă, eu zic că ce jerfesc Neamurile, jertfesc dracilor, şi nu lui Dumnezeu. Şi eu nu vreau ca voi să fiţi în împărtăşire cu dracii.
21 Nu puteţi bea paharul Domnului şi paharul dracilor; nu puteţi lua parte la masa Domnului şi la masa dracilor.
22 Sau vrem să întărîtăm pe Domnul la gelozie? Sîntem noi mai tari decît El?
23 Toate lucrurile sînt îngăduite, dar nu toate sînt de folos. Toate lucrurile sînt îngăduite, dar nu toate zidesc.
24 Nimeni să nu-şi caute folosul lui, ci fiecare să caute folosul altuia.
25 Să mîncaţi din tot ce se vinde pe piaţă, fără să cercetaţi ceva din pricina cugetului.
26 Căci ,,al Domnului este pămîntul şi tot ce cuprinde el.``
27 Dacă vă pofteşte un necredincios la o masă, şi voiţi să vă duceţi, să mîncaţi din tot ce vă pune înainte, fără să cercetaţi ceva din pricina cugetului.
28 Dar dacă vă spune cineva: ,,Lucrul acesta a fost jertfit idolilor``, să nu mîncaţi, din pricina celui ce v'a înştiinţat şi din pricina cugetului; căci ,,al Domnului este pămîntul şi tot ce cuprinde el.``
29 Vorbesc aici nu de cugetul vostru, ci de cugetul altuia. Căci dece să fie judecată slobozenia mea de cugetul altuia?
30 Dacă mănînc, aducînd mulţămiri, de ce să fiu vorbit de rău pentru un lucru, pentru care mulţămesc?
31 Deci, fie că mîncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu.
32 Să nu fiţi pricină de păcătuire nici pentru Iudei, nici pentru Greci, nici pentru Biserica lui Dumnezeu.
33 După cum mă silesc şi eu în toate lucrurile să plac tuturor, căutînd nu folosul meu, ci al celor mai mulţi, ca să fie mîntuiţi.