1 And the boy Samuel ministered to Jehovah before Eli. And the word of Jehovah was rare in those days; a vision was not frequent.

2 And it came to pass at that time, when Eli lay in his place (now his eyes began to grow dim, he could not see),

3 and the lamp of God had not yet gone out, and Samuel lay in the temple of Jehovah, where the ark of God was,

4 that Jehovah called to Samuel. And he said, Here am I.

5 And he ran to Eli, and said, Here am I; for thou calledst me. And he said, I did not call: lie down again. And he went and lay down.

6 And Jehovah called again, Samuel! And Samuel arose and went to Eli, and said, Here am I; for thou calledst me. And he said, I did not call, my son: lie down again.

7 Now Samuel did not yet know Jehovah, neither had the word of Jehovah yet been revealed to him.

8 And Jehovah called again the third time, Samuel! And he arose and went to Eli, and said, Here am I; for thou calledst me. And Eli perceived that Jehovah was calling the boy.

9 And Eli said to Samuel, Go, lie down; and it shall be, if he call thee, that thou shalt say, Speak, Jehovah, for thy servant heareth. So Samuel went and lay down in his place.

10 And Jehovah came, and stood, and called as at the other times, Samuel, Samuel! And Samuel said, Speak, for thy servant heareth.

11 And Jehovah said to Samuel, Behold, I do a thing in Israel, at which both the ears of every one that heareth it shall tingle.

12 In that day I will perform against Eli all that I have spoken concerning his house; I will begin and make an end.

13 For I have declared to him that I will judge his house for ever, for the iniquity which he hath known: because his sons made themselves vile, and he restrained them not.

14 And therefore I have sworn unto the house of Eli that the iniquity of Eli's house shall not be expiated with sacrifice or oblation for ever.

15 And Samuel lay until the morning, and opened the doors of the house of Jehovah. And Samuel feared to declare the vision to Eli.

16 And Eli called Samuel, and said, Samuel, my son. And he said, Here am I.

17 And he said, What is the word that he has spoken to thee? I pray thee, keep it not back from me: God do so to thee, and more also, if thou keep back anything from me of all the word that he spoke to thee.

18 And Samuel told him all the words, and kept nothing back from him. And he said, It is Jehovah: let him do what is good in his sight.

19 And Samuel grew, and Jehovah was with him, and let none of his words fall to the ground.

20 And all Israel, from Dan even to Beer-sheba, knew that Samuel was established a prophet of Jehovah.

21 And Jehovah appeared again at Shiloh; for Jehovah revealed himself to Samuel at Shiloh by the word of Jehovah.

1 Tînărul Samuel slujea Domnului înaintea lui Eli. Cuvîntul Domnului era rar în vremea aceea, şi vedeniile nu erau dese.

2 Tot pe vremea aceea, Eli începea să aibă ochii tulburi, şi nu mai putea să vadă. El stătea culcat la locul lui,

3 iar candela lui Dumnezeu nu se stinsese încă; şi Samuel era culcat în Templul Domnului, unde era chivotul lui Dumnezeu.

4 Atunci Domnul a chemat pe Samuel. El a răspuns: ,,Iată-mă!``

5 Şi a alergat la Eli, şi a zis: ,,Iată-mă, căci m'ai chemat``. Eli a răspuns. ,,Nu te-am chemat; întoarce-te şi te culcă``. Şi s'a dus şi s'a culcat.

6 Domnul a chemat din nou pe Samuel. Şi Samuel s'a sculat, s'a dus la Eli, şi a zis: ,,Iată-mă, căci m'ai chemat.`` Eli a răspuns: ,,Nu te-am chemat, fiule, întoarce-te şi te culcă``.

7 Samuel nu cunoştea încă pe Domnul, şi Cuvîntul Domnului nu -i fusese încă descoperit.

8 Domnul a chemat din nou pe Samuel, pentru a treia oară. Şi Samuel s'a sculat, s'a dus la Eli, şi a zis: ,,Iată-mă, căci m'ai chemat``. Eli a înţeles că Domnul cheamă pe copil,

9 şi a zis lui Samuel: ,,Du-te, de te culcă; şi dacă vei mai fi chemat, să spui: ,Vorbeşte, Doamne, căci robul Tău ascultă.`` Şi Samuel s'a dus să se culce la locul lui.

10 Domnul a venit, S'a înfăţişat şi l -a chemat ca şi în celelalte dăţi: ,,Samuele, Samuele!`` Şi Samuel a răspuns: ,,Vorbeşte, căci robul Tău ascultă``.

11 Atunci Domnul a zis lui Samuel: ,,Iată că voi face în Israel un lucru care va asurzi urechile oricui îl va auzi.

12 În ziua aceea voi împlini asupra lui Eli tot ce am rostit împotriva casei lui; voi începe şi voi isprăvi.

13 I-am spus că vreau să pedepsesc casa lui pentru totdeauna, din pricina fărădelegii de care are cunoştinţă, şi prin care fiii lui... s'au făcut vrednici de lepădat, fără...... ca el să -i fi oprit.

14 De aceea jur casei lui Eli că niciodată fărădelegea casei lui Eli nu va fi ispăşită, nici prin jertfe, nici prin daruri de mîncare``.

15 Samuel a rămas culcat pînă dimineaţa, apoi a deschis uşile casei Domnului. Samuel s'a temut să istorisească lui Eli vedenia aceea.

16 Dar Eli a chemat pe Samuel, şi a zis: ,,Samuele, fiule``! El a răspuns: ,,Iată-mă!``

17 Şi Eli a zis: ,,Care este cuvîntul pe care ţi l -a vorbit Domnul? Nu-mi ascunde nimic. Dumnezeu să Se poarte cu tine cu toată asprimea, dacă-mi ascunzi ceva din tot ce ţi -a spus!``

18 Samuel i -a istorisit tot, fără să -i ascundă nimic. Şi Eli a zis: ,,Domnul este acesta, să facă ce va crede!``

19 Samuel creştea, Domnul era cu el, şi n'a lăsat să cadă la pămînt niciunul... din cuvintele sale.

20 Tot Israelul, dela Dan pînă la Beer-Şeba, a cunoscut că Domnul pusese pe Samuel prooroc al Domnului.

21 Domnul nu înceta să Se arate în Silo; căci Domnul Se descoperea lui Samuel, în Silo, prin cuvîntul Domnului.