1 Whither is thy beloved gone, Thou fairest among women? Whither is thy beloved turned aside? And we will seek him with thee.
2 My beloved is gone down into his garden, to the beds of spices, To feed in the gardens and to gather lilies.
3 I am my beloved's, and my beloved is mine: He feedeth {his flock} among the lilies.
4 Thou art fair, my love, as Tirzah, Comely as Jerusalem, Terrible as troops with banners:
5 Turn away thine eyes from me, For they overcome me. Thy hair is as a flock of goats On the slopes of Gilead.
6 Thy teeth are like a flock of sheep Which go up from the washing; Which have all borne twins, And none is barren among them.
7 As a piece of a pomegranate are thy temples Behind thy veil.
8 There are threescore queens, and fourscore concubines, And virgins without number:
9 My dove, mine undefiled, is but one; She is the only one of her mother, She is the choice one of her that bore her. The daughters saw her, and they called her blessed; The queens and the concubines, and they praised her.
10 Who is she that looketh forth as the dawn, Fair as the moon, clear as the sun, Terrible as troops with banners?
11 I went down into the garden of nuts, To see the verdure of the valley, To see whether the vine budded, Whether the pomegranates blossomed.
12 Before I was aware, My soul set me upon the chariots of my willing people.
13 Return, return, O Shulamite; Return, return, that we may look upon thee. -What would ye look upon in the Shulamite? -As it were the dance of two camps.
1 Unde s'a dus iubitul tău, cea mai frumoasă dintre femei? Încotro a apucat iubitul tău, ca să -l căutăm şi noi împreună cu tine? -
2 Iubitul meu s'a pogorît la grădina lui, la stratul de mirezme, ca să-şi pască turma în grădini, şi să culeagă crini.
3 Eu sînt a iubitului meu şi iubitul meu este al meu; el îşi paşte turma între crini. -
4 Frumoasă eşti, iubito, ca Tirţa, plăcută ca Ierusalimul, dar cumplită ca nişte oşti supt steagurile lor.
5 Întoarce-ţi ochii dela mine, căci mă turbură. Perii tăi sînt ca o turmă de capre, cari poposesc pe coama Galaadului.
6 Dinţii tăi sînt ca o turmă de oi, cari ies din scăldătoare, toate cu gemeni, şi niciuna din ele nu este stearpă.
7 Obrazul tău este ca o jumătate de rodie, supt măhrama ta...
8 Am şasezeci de împărătese, optzeci de ţiitoare, şi fete fără număr,
9 dar numai una singură este porumbiţa mea, neprihănita mea; ea este singură la mamă-sa, cea mai aleasă a celei ce a născut -o. Fetele o văd, şi o numesc fericită; împărătesele şi ţiitoarele de asemenea o laudă. -
10 ,,Cine este aceea care se iveşte ca zorile, frumoasă ca luna, curată ca soarele, dar cumplită ca nişte oşti supt steagurile lor?`` -
11 M'am pogorît în grădina cu nuci, să văd verdeaţa din vale, să văd dacă a înmugurit via, şi dacă au înflorit rodiile.
12 Dar fără să bag de seamă, dorinţa mea m'a dus la carăle poporului unui om ales. -
13 Întoarce-te, întoarce-te, Sulamito! Întoarce-te, întoarce-te, ca să te privim. -Ce aveţi voi să vă uitaţi la Sulamita ca la nişte fete ce joacă în cor?