1 And he looked up and saw the rich casting their gifts into the treasury;
2 but he saw also a certain poor widow casting therein two mites.
3 And he said, Verily I say unto you, that this poor widow has cast in more than all;
4 for all these out of their abundance have cast into the gifts {of God}; but she out of her need has cast in all the living which she had.
5 And as some spoke of the temple, that it was adorned with goodly stones and consecrated offerings, he said,
6 {As to} these things which ye are beholding, days are coming in which there shall not be left stone upon stone which shall not be thrown down.
7 And they asked him saying, Teacher, when then shall these things be; and what {is} the sign when these things are going to take place?
8 And he said, See that ye be not led astray, for many shall come in my name, saying, *I* am {he}, and the time is drawn nigh: go ye not {therefore} after them.
9 And when ye shall hear of wars and tumults, be not terrified, for these things must first take place, but the end is not immediately.
10 Then he said to them, Nation shall rise up against nation, and kingdom against kingdom;
11 there shall be both great earthquakes in different places, and famines and pestilences; and there shall be fearful sights and great signs from heaven.
12 But before all these things they shall lay their hands upon you and persecute you, delivering {you} up to synagogues and prisons, bringing {you} before kings and governors on account of my name;
13 but it shall turn out to you for a testimony.
14 Settle therefore in your hearts not to meditate beforehand {your} defence,
15 for *I* will give you a mouth and wisdom which all your opposers shall not be able to reply to or resist.
16 But ye will be delivered up even by parents and brethren and relations and friends, and they shall put to death {some} from among you,
17 and ye will be hated of all for my name's sake.
18 And a hair of your head shall in no wise perish.
19 By your patient endurance gain your souls.
20 But when ye see Jerusalem encompassed with armies, then know that its desolation is drawn nigh.
21 Then let those who are in Judaea flee to the mountains, and those who are in the midst of it depart out, and those who are in the country not enter into it;
22 for these are days of avenging, that all the things that are written may be accomplished.
23 But woe to them that are with child and to them who give suck in those days, for there shall be great distress upon the land and wrath upon this people.
24 And they shall fall by the edge of the sword, and be led captive into all the nations; and Jerusalem shall be trodden down of {the} nations until {the} times of {the} nations be fulfilled.
25 And there shall be signs in sun and moon and stars, and upon the earth distress of nations in perplexity {at} the roar of the sea and rolling waves,
26 men ready to die through fear and expectation of what is coming on the habitable earth, for the powers of the heavens shall be shaken.
27 And then shall they see the Son of man coming in a cloud with power and great glory.
28 But when these things begin to come to pass, look up and lift up your heads, because your redemption draws nigh.
29 And he spoke a parable to them: Behold the fig-tree and all the trees;
30 when they already sprout, ye know of your own selves, {on} looking {at them}, that already the summer is near.
31 So also *ye*, when ye see these things take place, know that the kingdom of God is near.
32 Verily I say unto you, that this generation shall in no wise pass away until all come to pass.
33 The heaven and the earth shall pass away, but my words shall in no wise pass away.
34 But take heed to yourselves lest possibly your hearts be laden with surfeiting and drinking and cares of life, and that day come upon you suddenly unawares;
35 for as a snare shall it come upon all them that dwell upon the face of the whole earth.
36 Watch therefore, praying at every season, that ye may be accounted worthy to escape all these things which are about to come to pass, and to stand before the Son of man.
37 And by day he was teaching in the temple, and by night, going out, he remained abroad on the mountain called {the mount} of Olives;
38 and all the people came early in the morning to him in the temple to hear him.
1 Isus Şi -a ridicat ochii, şi a văzut pe nişte bogaţi cari îşi aruncau darurile în vistierie.
2 A văzut şi pe o văduvă săracă, aruncînd acolo doi bănuţi.
3 Şi a zis: ,,Adevărat vă spun, că această văduvă săracă a aruncat mai mult decît toţi ceilalţi;
4 căci toţi aceştia au aruncat la daruri din prisosul lor; dar ea a aruncat din sărăcia ei, tot ce avea ca să trăiască.``
5 Pe cînd vorbeau unii despre Templu, că era împodobit cu pietre frumoase şi daruri, Isus a zis:
6 ,,Vor veni zile cînd, nu va rămînea aici piatră pe piatră, care să nu fie dărîmată.``
7 ,,Învăţătorule``, L-au întrebat ei, ,,cînd se vor întîmpla toate aceste lucruri? Şi care va fi semnul cînd se vor întîmpla aceste lucruri?``
8 Isus a răspuns: ,,Băgaţi de seamă să nu vă amăgească cineva. Căci vor veni mulţi în Numele Meu, şi vor zice: ,Eu sînt Hristosul`, şi ,Vremea se apropie.` Să nu mergeţi după ei.
9 Cînd veţi auzi de războaie şi de răscoale, să nu vă spăimîntaţi; pentrucă întîi trebuie să se întîmple aceste lucruri. Dar sfîrşitul nu va fi îndată.
10 ,,Apoi``, le -a zis El, ,,un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii.
11 Pe alocurea vor fi mari cutremure de pămînt, foamete şi ciumi; vor fi arătări înspăimîntătoare, şi semne mari în cer.
12 Dar înainte de toate acestea, vor pune mînile pe voi, şi vă vor prigoni: vă vor da pe mîna sinagogelor, vă vor arunca în temniţe, vă vor tîrî înaintea împăraţilor şi înaintea dregătorilor, din pricina Numelui Meu.
13 Aceste lucruri vi se vor întîmpla ca să fiţi mărturie.
14 Ţineţi bine minte, să nu vă gîndiţi mai dinainte ce veţi răspunde;
15 căci vă voi da o gură şi o înţelepciune, căreia nu -i vor putea răspunde, nici sta împotrivă toţi protivnicii voştri.
16 Veţi fi daţi în mînile lor pînă şi de părinţii, fraţii, rudele şi prietenii voştri; şi vor omorî pe mulţi dintre voi.
17 Veţi fi urîţi de toţi din pricina Numelui Meu.
18 Dar nici un păr din cap nu vi se va pierde.
19 Prin răbdarea voastră, vă veţi cîştiga sufletele voastre.
20 Cînd veţi vedea Ierusalimul înconjurat de oşti, să ştiţi că atunci pustiirea lui este aproape.
21 Atunci, cei din Iudea să fugă la munţi, cei din mijlocul Ierusalimului să iasă afară din el, şi cei de prin ogoare să nu intre în el.
22 Căci zilele acelea vor fi zile de răzbunare, ca să se împlinească tot ce este scris.
23 Vai de femeile cari vor fi însărcinate, şi de cele ce vor da ţîţă în acele zile! Pentrucă va fi o strîmtorare mare în ţară, şi mînie împotriva norodului acestuia.
24 Vor cădea supt ascuţişul săbiei, vor fi luaţi robi printre toate neamurile; şi Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri, pînă se vor împlini vremurile neamurilor.
25 Vor fi semne în soare, în lună şi în stele. Şi pe pămînt va fi strîmtorare printre neamuri, cari nu vor şti ce să facă la auzul urletului mării şi al valurilor;
26 oamenii îşi vor da sufletul de groază, în aşteptarea lucrurilor cari se vor întîmpla pe pămînt; căci puterile cerurilor vor fi clătinate.
27 Atunci vor vedea pe Fiul omului venind pe un nor cu putere şi slavă mare.
28 Cînd vor începe să se întîmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus, şi să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie.``
29 Şi le -a spus o pildă: ,,Vedeţi smochinul şi toţi copacii.
30 Cînd înfrunzesc, şi -i vedeţi, voi singuri cunoaşteţi că de acum vara este aproape.
31 Tot aşa, cînd veţi vedea întîmplîndu-se aceste lucruri, să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu este aproape.
32 Adevărat vă spun că nu va trece neamul acesta, pînă cînd se vor împlini toate aceste lucruri.
33 Cerul şi pămîntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
34 Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuieze inimile cu îmbuibare de mîncare şi băutură, şi cu îngrijorările vieţii acesteia, şi astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră.
35 Căci ziua aceea va veni ca un laţ peste toţi ceice locuiesc pe toată faţa pămîntului.
36 Vegheaţi dar în tot timpul, şi rugaţi-vă, ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea, cari se vor întîmpla, şi să staţi în picioare înaintea Fiului omului.``
37 Ziua, Isus învăţa pe norod în Templu, iar noaptea Se ducea de o petrecea în muntele care se cheamă muntele Măslinilor.
38 Şi tot norodul venea dis de dimineaţă la El în Templu, ca să -L asculte.