1 But seeing the crowds, he went up into the mountain, and having sat down, his disciples came to him;
2 and, having opened his mouth, he taught them, saying,
3 Blessed {are} the poor in spirit, for *theirs* is the kingdom of the heavens.
4 Blessed they that mourn, for *they* shall be comforted.
5 Blessed the meek, for *they* shall inherit the earth.
6 Blessed they who hunger and thirst after righteousness, for *they* shall be filled.
7 Blessed the merciful, for *they* shall find mercy.
8 Blessed the pure in heart, for *they* shall see God.
9 Blessed the peace-makers, for *they* shall be called sons of God.
10 Blessed they who are persecuted on account of righteousness, for *theirs* is the kingdom of the heavens.
11 Blessed are ye when they may reproach and persecute you, and say every wicked thing against you, lying, for my sake.
12 Rejoice and exult, for your reward is great in the heavens; for thus have they persecuted the prophets who were before you.
13 *Ye* are the salt of the earth; but if the salt have become insipid, wherewith shall it be salted? It is no longer fit for anything but to be cast out and to be trodden under foot by men.
14 *Ye* are the light of the world: a city situated on the top of a mountain cannot be hid.
15 Nor do {men} light a lamp and put it under the bushel, but upon the lamp-stand, and it shines for all who are in the house.
16 Let your light thus shine before men, so that they may see your upright works, and glorify your Father who is in the heavens.
17 Think not that I am come to make void the law or the prophets; I am not come to make void, but to fulfil.
18 For verily I say unto you, Until the heaven and the earth pass away, one iota or one tittle shall in no wise pass from the law till all come to pass.
19 Whosoever then shall do away with one of these least commandments, and shall teach men so, shall be called least in the kingdom of the heavens; but whosoever shall practise and teach {them}, *he* shall be called great in the kingdom of the heavens.
20 For I say unto you, that unless your righteousness surpass {that} of the scribes and Pharisees, ye shall in no wise enter into the kingdom of the heavens.
21 Ye have heard that it was said to the ancients, Thou shalt not kill; but whosoever shall kill shall be subject to the judgment.
22 But *I* say unto you, that every one that is lightly angry with his brother shall be subject to the judgment; but whosoever shall say to his brother, Raca, shall be subject to {be called before} the sanhedrim; but whosoever shall say, Fool, shall be subject to the penalty of the hell of fire.
23 If therefore thou shouldest offer thy gift at the altar, and there shouldest remember that thy brother has something against thee,
24 leave there thy gift before the altar, and first go, be reconciled to thy brother, and then come and offer thy gift.
25 Make friends with thine adverse party quickly, whilst thou art in the way with him; lest some time the adverse party deliver thee to the judge, and the judge deliver thee to the officer, and thou be cast into prison.
26 Verily I say to thee, Thou shalt in no wise come out thence till thou hast paid the last farthing.
27 Ye have heard that it has been said, Thou shalt not commit adultery.
28 But *I* say unto you, that every one who looks upon a woman to lust after her has already committed adultery with her in his heart.
29 But if thy right eye be a snare to thee, pluck it out and cast it from thee: for it is profitable for thee that one of thy members perish, and not thy whole body be cast into hell.
30 And if thy right hand be a snare to thee, cut it off and cast it from thee: for it is profitable for thee that one of thy members perish, and not thy whole body be cast into hell.
31 It has been said too, Whosoever shall put away his wife, let him give her a letter of divorce.
32 But *I* say unto you, that whosoever shall put away his wife, except for cause of fornication, makes her commit adultery, and whosoever marries one that is put away commits adultery.
33 Again, ye have heard that it has been said to the ancients, Thou shalt not forswear thyself, but shalt render to the Lord what thou hast sworn.
34 But *I* say unto you, Do not swear at all; neither by the heaven, because it is {the} throne of God;
35 nor by the earth, because it is {the} footstool of his feet; nor by Jerusalem, because it is {the} city of the great King.
36 Neither shalt thou swear by thy head, because thou canst not make one hair white or black.
37 But let your word be Yea, yea; Nay, nay; but what is more than these is from evil.
38 Ye have heard that it has been said, Eye for eye and tooth for tooth.
39 But *I* say unto you, not to resist evil; but whoever shall strike thee on thy right cheek, turn to him also the other;
40 and to him that would go to law with thee and take thy body coat, leave him thy cloak also.
41 And whoever will compel thee to go one mile, go with him two.
42 To him that asks of thee give, and from him that desires to borrow of thee turn not away.
43 Ye have heard that it has been said, Thou shalt love thy neighbour and hate thine enemy.
44 But *I* say unto you, Love your enemies, {bless those who curse you,} do good to those who hate you, and pray for those who {insult you and} persecute you,
45 that ye may be {the} sons of your Father who is in {the} heavens; for he makes his sun rise on evil and good, and sends rain on just and unjust.
46 For if ye should love those who love you, what reward have ye? Do not also the tax-gatherers the same?
47 And if ye should salute your brethren only, what do ye extraordinary? Do not also the Gentiles the same?
48 Be *ye* therefore perfect as your heavenly Father is perfect.
1 Cînd a văzut Isus noroadele, S'a suit pe munte; şi dupăce a şezut jos, ucenicii Lui s'au apropiat de El.
2 Apoi a început să vorbească şi să -i înveţe astfel:
3 Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!
4 Ferice de ceice plîng, căci ei vor fi mîngîiaţi!
5 Ferice de cei blînzi, căci ei vor moşteni pămîntul!
6 Ferice de cei flămînzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!
7 Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!
8 Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!
9 Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu!
10 Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor!
11 Ferice va fi de voi cînd, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni, şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!
12 Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentrucă răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe proorocii, cari au fost înainte de voi.
13 Voi sînteţi sarea pămîntului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăş puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decît să fie lepădată afară, şi călcată în picioare de oameni.
14 Voi sînteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte, nu poate să rămînă ascunsă.
15 Şi oamenii n'aprind lumina ca s'o pună supt obroc, ci o pun în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă.
16 Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.
17 Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.
18 Căci adevărat vă spun, cîtă vreme nu va trece cerul şi pămîntul, nu va trece o iotă sau o frîntură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întîmplat toate lucrurile.
19 Aşa că, ori cine va strica una din cele mai mici din aceste porunci, şi va învăţa pe oameni aşa, va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi, şi va învăţa pe alţii să le păzească, va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor.
20 Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a Fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.
21 Aţi auzit că s'a zis celor din vechime: ,Să nu ucizi; oricine va ucide, va cădea supt pedeapsa judecăţii.`
22 Dar Eu vă spun că ori şi cine se mînie pe fratele său, va cădea supt pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: ,Prostule!` va cădea supt pedeapsa Soborului; iar oricine -i va zice: ,Nebunule`, va cădea supt pedeapsa focului gheenei.
23 Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar, şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,
24 lasă-ţi darul acolo înaintea altarului, şi du-te întîi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.
25 Caută de te împacă de grab cu pîrîşul tău, cîtă vreme eşti cu el pe drum; ca nu cumva pîrîşul să te dea pe mîna judecătorului, judecătorul să te dea pe mîna temnicerului, şi să fii aruncat în temniţă.
26 Adevărat îţi spun că nu vei ieşi deacolo pînă nu vei plăti cel din urmă bănuţ.``
27 Aţi auzit că s'a zis celor din vechime: ,,Să nu preacurveşti.``
28 Dar Eu vă spun că ori şi cine se uită la o femeie, ca s'o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui.
29 Dacă deci ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate -l şi leapădă -l dela tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.
30 Dacă mîna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie -o şi leapădă -o dela tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.
31 S'a zis iarăş: ,,Oricine îşi va lăsa nevasta, să -i dea o carte de despărţire.``
32 Dar Eu vă spun că ori şi cine îşi va lăsa nevasta, afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat, preacurveşte.
33 Aţi mai auzit iarăş că s'a zis celor din vechime: ,,Să nu juri strîmb; ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale.``
34 Dar Eu vă spun: Să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu;
35 nici pe pămînt, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentrucă este cetatea marelui Împărat.
36 Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur păr alb sau negru.
37 Felul vostru de vorbire să fie: ,,Da, da; nu, nu``; ce trece peste aceste cuvinte, vine dela cel rău.
38 Aţi auzit că s'a zis: ,,Ochi pentru ochi, şi dinte pentru dinte.``
39 Dar Eu vă spun: Să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce -i şi pe celalt.
40 Orişicui vrea să se judece cu tine, şi să-ţi ia haina, lasă -i şi cămaşa.
41 Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două.
42 Celui ce-ţi cere, dă -i; şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute dela tine.
43 Aţi auzit că s'a zis: ,,Să iubeşti pe aproapele tău, şi să urăşti pe vrăjmaşul tău.``
44 Dar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvîntaţi pe cei ce vă blastămă, faceţi bine celorce vă urăsc, şi rugaţi-vă pentru ceice vă asupresc şi vă prigonesc,
45 ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni, şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.
46 Dacă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii?
47 Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobicinuit faceţi? Oare păgînii nu fac la fel?
48 Voi fiţi dar desăvîrşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvîrşit.