1 These are also proverbs of Solomon, which the men of Hezekiah king of Judah transcribed.
2 It is the glory of God to conceal a thing; but the glory of kings is to search out a thing.
3 The heavens for height, and the earth for depth, and the heart of kings is unsearchable.
4 Take away the dross from the silver, and there cometh forth a vessel for the refiner:
5 take away the wicked from before the king, and his throne shall be established in righteousness.
6 Put not thyself forward in the presence of the king, and stand not in the place of the great;
7 for better it is that it be said unto thee, Come up hither, than that thou shouldest be put lower in the presence of the prince whom thine eyes see.
8 Go not forth hastily to strive, lest {thou know not} what to do in the end thereof, when thy neighbour hath put thee to shame.
9 Debate thy cause with thy neighbour, but reveal not the secret of another;
10 lest he that heareth {it} disgrace thee, and thine evil report turn not away.
11 {As} apples of gold in pictures of silver, is a word spoken in season.
12 An ear-ring of gold, and an ornament of fine gold, is a wise reprover upon an attentive ear.
13 As the cold of snow in the time of harvest, {so} is a faithful messenger to them that send him: for he refresheth the soul of his masters.
14 Clouds and wind without rain, {so} is a man that boasteth himself of a false gift.
15 By long forbearing is a ruler persuaded, and a soft tongue breaketh the bone.
16 Hast thou found honey? Eat so much as is sufficient for thee, lest thou be surfeited therewith, and vomit it.
17 Let thy foot be seldom in thy neighbour's house; lest he be weary of thee and hate thee.
18 A maul, and a sword, and a sharp arrow, is a man that beareth false witness against his neighbour.
19 A broken tooth, and a tottering foot, is confidence in an unfaithful {man} in the day of trouble.
20 {As} he that taketh off a garment in cold weather, {and as} vinegar upon nitre, so is he that singeth songs to a sad heart.
21 If thine enemy be hungry, give him bread to eat; and if he be thirsty, give him water to drink:
22 for thou shalt heap coals of fire upon his head, and Jehovah shall reward thee.
23 The north wind bringeth forth rain, and the angry countenance a backbiting tongue.
24 It is better to dwell in a corner of the housetop, than with a contentious woman, and a house in common.
25 {As} cold waters to a thirsty soul, so is good news from a far country.
26 A troubled fountain, and a defiled well, is a righteous {man} that giveth way before the wicked.
27 It is not good to eat much honey; and to search into weighty matters is {itself} a weight.
28 He that hath no rule over his own spirit is {as} a city broken down, without walls.
1 Iată încă vreocîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. -
2 Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. -
3 Înălţimea cerurilor, adîncimea pămîntului, şi inima împăraţilor sînt nepătrunse. -
4 Scoate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales.
5 Scoate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. -
6 Nu te făli înaintea împăratului, şi nu lua locul celor mari;
7 căci este mai bine să ţi se zică: ,,Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ţi -l văd ochii. -
8 Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău. -
9 Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,
10 ca nu cumva, aflînd -o cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă. -
11 Un cuvînt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într'un coşuleţ de argint. -
12 Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. -
13 Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.
14 Ca norii şi vîntul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. -
15 Prin răbdare se înduplecă un voivod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase.
16 Dacă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îţi ajunge, ca să nu ţi se scîrbească şi s'o verşi din gură. -
17 Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască. -
18 Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. -
19 Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătează, aşa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. -
20 Ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire. -
21 Dacă este flămînd vrăjmaşul tău, dă -i pîne să mănînce, dăcă -i este sete, dă -i apă să bea.
22 Căci făcînd aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. -
23 Vîntul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mîhnită. -
24 Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît să locuieşti într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare. -
25 Ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr'o ţară depărtată. -
26 Ca o fîntînă turbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. -
27 Nu este bine să mănînci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. -
28 Omul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.