1 Put them in mind to be subject to rulers, to authorities, to be obedient to rule, to be ready to do every good work,

2 to speak evil of no one, not to be contentious, {to be} mild, shewing all meekness towards all men.

3 For we were once ourselves also without intelligence, disobedient, wandering in error, serving various lusts and pleasures, living in malice and envy, hateful, {and} hating one another.

4 But when the kindness and love to man of our Saviour God appeared,

5 not on the principle of works which {have been done} in righteousness which *we* had done, but according to his own mercy he saved us through {the} washing of regeneration and renewal of {the} Holy Spirit,

6 which he poured out on us richly through Jesus Christ our Saviour;

7 that, having been justified by *his* grace, we should become heirs according to {the} hope of eternal life.

8 The word {is} faithful, and I desire that thou insist strenuously on these things, that they who have believed God may take care to pay diligent attention to good works. These things are good and profitable to men.

9 But foolish questions, and genealogies, and strifes, and contentions about the law, shun; for they are unprofitable and vain.

10 An heretical man after a first and second admonition have done with,

11 knowing that such a one is perverted, and sins, being self-condemned.

12 When I shall send Artemas to thee, or Tychicus, use diligence to come to me to Nicopolis; for I have decided to winter there.

13 Zenas the lawyer and Apollos set forward diligently on their way, that nothing may be lacking to them;

14 and let ours also learn to apply themselves to good works for necessary wants, that they may not be unfruitful.

15 All with me salute thee. Salute those who love us in {the} faith. Grace {be} with you all.

1 Adu-le aminte să fie supuşi stăpînirilor şi dregătorilor, să -i asculte, să fie gata să facă orice lucru bun,

2 să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie gata de ceartă, ci cumpătaţi, plini de blîndeţă faţă de toţi oamenii.

3 Căci şi noi eram altă dată fără minte, neascultători, rătăciţi, robiţi de tot felul de pofte şi de plăceri, trăind în răutate şi în pizmă, vrednici să fim urîţi şi urîndu-ne unii pe alţii.

4 Dar, cînd s'a arătat bunătatea lui Dumnezeu, Mîntuitorul nostru, şi dragostea Lui de oameni,

5 El ne -a mîntuit, nu pentru faptele, făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea naşterii din nou şi prin înoirea făcută de Duhul Sfînt,

6 pe care L -a vărsat din belşug peste noi, prin Isus Hristos, Mîntuitorul nostru;

7 pentruca, odată socotiţi neprihăniţi prin harul Lui, să ne facem, în nădejde, moştenitori ai vieţii vecinice.

8 Adevărat este cuvîntul acesta, şi vreau să spui apăsat aceste lucruri, pentruca cei ce au crezut în Dumnezeu, să caute să fie cei dintîi în fapte bune. Iată ce este bine şi de folos pentru oameni!

9 Dar de întrebările nebune, de înşirările de neamuri, de certuri şi ciorovăieli privitoare la Lege, fereşte-te, căci sînt nefolositoare şi zădarnice.

10 După întîia şi a doua mustrare, depărtează-te de cel ce aduce dezbinări,

11 căci ştim că un astfel de om este un stricat şi păcătuieşte, dela sine fiind osîndit.

12 Cînd voi trimite la tine pe Artema sau pe Tihic, grăbeşte-te să vii la mine în Nicopoli, căci acolo m'am hotărît să iernez.

13 Ai grijă de legiuitorul Zena şi Apolo să nu ducă lipsă de nimic din ce le trebuie pentru călătoria lor.

14 Trebuie ca şi ai noştri să se deprindă să fie cei dintîi în fapte bune, pentru nevoile grabnice, şi să nu stea neroditori.

15 Toţi cei ce sînt cu mine îţi trimet sănătate. Spune sănătate celorce ne iubesc în credinţă. Harul să fie cu voi cu toţi! Amin