25 Et voici, il y avait à Jérusalem un homme appelé Siméon. Cet homme était juste et pieux, il attendait la consolation d'Israël, et l'Esprit-Saint était sur lui.

26 Il avait été divinement averti par le Saint-Esprit qu'il ne mourrait point avant d'avoir vu le Christ du Seigneur.

27 Il vint au temple, poussé par l'Esprit. Et, comme les parents apportaient le petit enfant Jésus pour accomplir à son égard ce qu'ordonnait la loi,

28 il le reçut dans ses bras, bénit Dieu, et dit:

29 Maintenant, Seigneur, tu laisses ton serviteur S'en aller en paix, selon ta parole.

30 Car mes yeux ont vu ton salut,

31 Salut que tu as préparé devant tous les peuples,

32 Lumière pour éclairer les nations, Et gloire d'Israël, ton peuple.

25 Şi iată că în Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o viaţă sfîntă, şi era cu frica lui Dumnezeu. El aştepta mîngîierea lui Israel, şi Duhul Sfînt era peste el.

26 Duhul Sfînt îl înştiinţase că nu va muri înainte ca să vadă pe Hristosul Domnului.

27 El a venit în Templu, mînat de Duhul. Şi, cînd au adus părinţii înlăuntru pe Pruncul Isus, ca să împlinească cu privire la El ce poruncea Legea,

28 Simeon L -a luat în braţe, a binecuvîntat pe Dumnezeu, şi a zis:

29 ,,Acum, slobozeşte în pace pe robul Tău, Stăpîne, după cuvîntul Tău.

30 Căci au văzutochii mei mîntuirea Ta,

31 pe care ai pregătit -o să fie, înaintea tuturor popoarelor,

32 lumina care să lumineze neamurile, şi slava poporului Tău Israel.