1 Când cineva* își va lua o nevastă și se va însura cu ea și s-ar întâmpla ca ea să nu mai aibă trecere înaintea lui, pentru că a descoperit ceva rușinos în ea, să-i scrie o carte de despărțire și, după ce-i va da-o în mână, să-i dea drumul din casa lui. 2 Ea să iasă de la el, să plece și va putea să se mărite după un alt bărbat. 3 Dacă și acesta din urmă începe s-o urască, îi scrie o carte de despărțire și, după ce i-o dă în mână, îi dă drumul din casa lui sau dacă acest bărbat din urmă care a luat-o de nevastă moare, 4 atunci bărbatul* dintâi, care îi dăduse drumul, nu va putea s-o ia iarăși de nevastă, după ce s-a pângărit ea, căci lucrul acesta este o urâciune înaintea Domnului, și să nu faci vinovată de păcat țara pe care ți-o dă de moștenire Domnul Dumnezeul tău.

5 Dacă un* om va fi însurat de curând, să nu se ducă la oaste și să nu se pună nicio sarcină peste el; să fie scutit din pricina familiei timp de un an și să veselească* astfel pe nevasta pe care și-a luat-o. 6 Să nu iei zălog cele două pietre de râșniță, nici chiar piatra de râșniță de deasupra, căci ar însemna că iei zălog însăși viața cuiva. 7 Dacă se* va găsi cineva care să fi furat pe vreunul din frații lui, pe vreunul din copiii lui Israel, și să-l fi făcut rob sau să-l fi vândut, hoțul acela să fie pedepsit cu moartea. Să curățești* astfel răul din mijlocul tău. 8 Ia seama bine și păzește-te de rana* leprei și să faceți tot ce vă vor învăța preoții dintre leviți, să aveți grijă să lucrați după poruncile pe care li le-am dat. 9 Adu-ți aminte* ce a făcut Domnul Dumnezeul tău Mariei* pe drum, la ieșirea voastră din Egipt.

10 Dacă ai vreo datorie la aproapele tău, să nu intri în casa lui ca să-i iei lucrul pus zălog, 11 ci să stai afară, și cel pe care l-ai împrumutat să-ți aducă afară lucrul pus zălog. 12 Dacă omul acela este sărac, să nu te culci cu lucrul luat zălog de la el la tine; 13 să i-l dai* înapoi la apusul soarelui, ca să se culce în haina lui și să te binecuvânteze*, și lucrul* acesta ți se va socoti ca un lucru bun înaintea Domnului Dumnezeului tău. 14 Să nu nedreptățești* pe simbriașul sărac și nevoiaș, fie că este unul din frații tăi, fie că este unul din străinii care locuiesc în țara ta, în cetățile tale. 15 Să-i dai plata* pentru ziua lui înainte de apusul soarelui, căci e sărac și o dorește mult. Altfel, ar striga* către Domnul împotriva ta, și te-ai face vinovat de un păcat. 16 Să nu omori* pe părinți pentru copii și să nu omori pe copii pentru părinți; fiecare să fie omorât pentru păcatul lui. 17 Să nu te atingi* de dreptul străinului și al orfanului și să nu iei zălog haina* văduvei. 18 Să-ți aduci aminte* că ai fost rob în Egipt și că Domnul Dumnezeul tău te-a răscumpărat de acolo, de aceea îți dau aceste porunci, ca să le împlinești.

19 Când* îți vei secera ogorul și vei uita un snop pe câmp, să nu te întorci să-l iei – să fie al străinului, al orfanului și al văduvei, pentru ca Domnul Dumnezeul tău să te binecuvânteze* în tot lucrul mâinilor tale. 20 Când îți vei scutura măslinii, să nu culegi a doua oară roadele rămase pe ramuri – ele să fie ale străinului, ale orfanului și ale văduvei. 21 Când îți vei culege via, să nu culegi a doua oară ciorchinele care rămân pe urma ta – ele să fie ale străinului, ale orfanului și ale văduvei. 22 Adu-ți aminte* că ai fost rob în țara Egiptului, de aceea îți dau poruncile acestea, ca să le împlinești.