5 Și ați uitat sfatul pe care vi-l dă ca unor fii: „Fiule, nuIov 5:17.Prov. 3:11. disprețui pedeapsa Domnului și nu-ți pierde inima când ești mustrat de El. 6 Căci Domnul pedepsește pePs. 94:12;119:75.Prov. 3:12.Iac. 1:12.Apoc. 3:19. cine-l iubește și bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primește." 7 SuferițiDeut. 8:5.2 Sam. 7:14.Prov. 13:24;19:18;23:13. pedeapsa: Dumnezeu Se poartă cu voi ca și cu niște fii. Căci care este fiul pe care nu-l pedepsește tatăl? 8 Dar, dacă sunteți scutiți de pedeapsă, de carePs. 73:14.1 Pet. 5:9. toți au parte, sunteți niște feciori din curvie, iar nu fii. 9 Și apoi, dacă părinții noștri trupești ne-au pedepsit și tot le-am dat cinstea cuvenită, nu trebuie oare cu atât mai mult să ne supunem TatăluiNum. 16:22;27:16.Iov 12:10.Ecl. 12:7.Is. 42:5;57:16.Zah. 12:1. duhurilor și să trăim? 10 Căci ei, în adevăr, ne pedepseau pentru puține zile, cum credeau ei că e bine, dar Dumnezeu ne pedepsește pentru binele nostru, caLev. 11:44;19:2.1 Pet. 1:15,16. să ne facă părtași sfințeniei Lui. 11 Este adevărat că orice pedeapsă, deocamdată, pare o pricină de întristare, și nu de bucurie, dar mai pe urmă aduce celor ce au trecut prin școala ei roadaIac. 3:18. dătătoare de pace a neprihănirii.
/images/a/Tcg2NiV7ce24OT6kCIQGR)
/images/a/a0208299-6f37-40a0-66e1-2576b9435f00)