1 Atunci, niște farisei și niște cărturari din Ierusalim au* venit la Isus și I-au zis: 2 „Pentru* ce calcă ucenicii Tăi datina* bătrânilor? Căci nu-și spală mâinile când mănâncă." 3 Drept răspuns, El le-a zis: „Dar voi de ce călcați porunca lui Dumnezeu în folosul datinei voastre?4 Căci Dumnezeu a zis: ‘Cinstește*pe tatăl tău și pe mama ta’ și: ‘Cine*va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit negreșit cu moartea.’5 Dar*voi ziceți: ‘Cine va zice tatălui său sau mamei sale: «Ori cu ce te-aș putea ajuta, l-am închinat lui Dumnezeu»6 nu mai este ținut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa.’ Și ați desființat astfel cuvântul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre.7 Fățarnicilor*, bine a prorocit Isaia despre voi, când a zis:8 ‘Norodul acesta*se apropie de Mine cu gura și Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.9 Degeaba Mă cinstesc ei învățând*ca învățături niște porunci omenești.’"

10 Isus a chemat* mulțimea la Sine și a zis: „Ascultați și înțelegeți:11 Nu*ce intră în gură spurcă pe om, ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om."12 Atunci, ucenicii Lui s-au apropiat și I-au zis: „Știi că fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele pe care le-au auzit?" 13 Drept răspuns, El le-a zis: „Orice*răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc va fi smuls din rădăcină.14 Lăsați-i: sunt*niște călăuze oarbe; și când un orb călăuzește pe un alt orb, vor cădea amândoi în groapă."15 Petru* a luat cuvântul și I-a zis: „Deslușește-ne pilda aceasta." 16 Isus a zis: „Și*voi tot fără pricepere sunteți?17 Nu înțelegeți că orice*intră în gură merge în pântece și apoi este aruncat afară, în hazna?18 Dar ce*iese din gură vine din inimă, și aceea spurcă pe om.19 Căci*din inimă ies gândurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtișagurile, mărturiile mincinoase, hulele.20 Iată lucrurile care spurcă pe om, dar a mânca cu mâinile nespălate nu spurcă pe om."

21 Isus*, după ce a plecat de acolo, S-a dus în părțile Tirului și ale Sidonului. 22 Și iată că o femeie cananeancă a venit din ținuturile acelea și a început să strige către El: „Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiică-mea este muncită rău de un drac." 23 El nu i-a răspuns niciun cuvânt. Și ucenicii Lui s-au apropiat și L-au rugat stăruitor: „Dă-i drumul, căci strigă după noi." 24 Drept răspuns, El a zis: „Eu*nu sunt trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel."25 Dar ea a venit și I s-a închinat, zicând: „Doamne, ajută-mi!" 26 Drept răspuns, El i-a zis: „Nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci la căței*!"27 „Da, Doamne", a zis ea, „dar și cățeii mănâncă firimiturile care cad de la masa stăpânilor lor." 28 Atunci, Isus i-a zis: „O, femeie, mare este credința ta! Facă-ți-se cum voiești." Și fiica ei s-a tămăduit chiar în ceasul acela.

29 Isus* a plecat din locurile acelea și a venit lângă* Marea Galileii. S-a suit pe munte și a șezut jos acolo. 30 Atunci* au venit la El multe noroade, având cu ele șchiopi, orbi, muți, ciungi și mulți alți bolnavi. I-au pus la picioarele Lui și El i-a tămăduit; 31 așa că noroadele se mirau când au văzut că muții vorbesc, ciungii se însănătoșesc, șchiopii umblă și orbii văd; și slăveau pe Dumnezeul lui Israel. 32 Isus* a chemat pe ucenicii Săi și le-a zis: „Mi-este milă de gloata aceasta, căci iată că de trei zile așteaptă lângă Mine și n-au ce mânca. Nu vreau să le dau drumul flămânzi, ca nu cumva să leșine de foame pe drum."33 Ucenicii* I-au zis: „De unde să luăm în pustia aceasta atâtea pâini ca să săturăm atâta gloată?" 34 „Câte pâini aveți?", i-a întrebat Isus. „Șapte", I-au răspuns ei, „și puțini peștișori." 35 Atunci, Isus a poruncit norodului să șadă pe pământ. 36 A luat* cele șapte pâini și peștișorii și, după ce a mulțumit* lui Dumnezeu, a frânt și a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărțit norodului. 37 Au mâncat toți și s-au săturat; și s-au ridicat șapte coșnițe pline cu rămășițele de firimituri. 38 Cei ce mâncaseră erau patru mii de bărbați, afară de femei și de copii. 39 În urmă*, Isus a dat drumul noroadelor, S-a suit în corabie și a trecut în ținutul Magdalei.