1 Trouxeram, pois, a arca de Deus, e a puseram no meio da tenda que Davi lhe tinha armado; e ofereceram holocaustos e sacrifícios pacíficos perante Deus.
2 E, acabando Davi de oferecer os holocaustos e sacrifícios pacíficos, abençoou o povo em nome do Senhor.
3 E repartiu a todos em Israel, tanto a homens como a mulheres, a cada um, um pão, e um bom pedaço de carne, e um frasco de vinho.
4 E pôs alguns dos levitas por ministros perante a arca do Senhor; isto para recordarem, e louvarem, e celebrarem ao Senhor Deus de Israel.
5 Era Asafe, o chefe, e Zacarias o segundo depois dele; Jeiel, e Semiramote, e Jeiel, e Matitias, e Eliabe, e Benaia, e Obede-Edom, e Jeiel, com alaúdes e com harpas; e Asafe se fazia ouvir com címbalos;
6 Também Benaia, e Jaaziel, os sacerdotes, continuamente tocavam trombetas, perante a arca da aliança de Deus.
7 Então naquele mesmo dia Davi, em primeiro lugar, deu o seguinte salmo para que, pelo ministério de Asafe e de seus irmãos, louvassem ao Senhor;
8 Louvai ao Senhor, invocai o seu nome, fazei conhecidas as suas obras entre os povos.
9 Cantai-lhe, salmodiai-lhe, atentamente falai de todas as suas maravilhas.
10 Gloriai-vos no seu santo nome; alegre-se o coração dos que buscam ao Senhor.
11 Buscai ao Senhor e a sua força; buscai a sua face continuamente.
12 Lembrai-vos das maravilhas que fez, de seus prodígios, e dos juízos da sua boca;
13 Vós, semente de Israel, seus servos, vós, filhos de Jacó, seus escolhidos.
14 Ele é o Senhor nosso Deus; os seus juízos estão em toda a terra.
15 Lembrai-vos perpetuamente da sua aliança e da palavra que prescreveu para mil gerações;
16 Da aliança que fez com Abraão, e do seu juramento a Isaque;
17 O qual também a Jacó confirmou por estatuto, e a Israel por aliança eterna,
18 Dizendo: A ti te darei a terra de Canaã, quinhão da vossa herança.
19 Quando eram poucos homens em número, sim, mui poucos, e estrangeiros nela,
20 Quando andavam de nação em nação, e de um reino para outro povo,
21 A ninguém permitiu que os oprimisse, e por amor deles repreendeu reis, dizendo:
22 Não toqueis os meus ungidos, e aos meus profetas não façais mal.
23 Cantai ao Senhor em toda a terra; anunciai de dia em dia a sua salvação.
24 Contai entre as nações a sua glória, entre todos os povos as suas maravilhas.
25 Porque grande é o Senhor, e mui digno de louvor, e mais temível é do que todos os deuses.
26 Porque todos os deuses dos povos são ídolos; porém o Senhor fez os céus.
27 Louvor e majestade há diante dele, força e alegria no seu lugar.
28 Tributai ao Senhor, ó famílias dos povos, tributai ao Senhor glória e força.
29 Tributai ao Senhor a glória de seu nome; trazei presentes, e vinde perante ele; adorai ao Senhor na beleza da sua santidade.
30 Trema perante ele, trema toda a terra; pois o mundo se firmará, para que não se abale.
31 Alegrem-se os céus, e regozije-se a terra; e diga-se entre as nações: O Senhor reina.
32 Brame o mar com a sua plenitude; exulte o campo com tudo o que nele há;
33 Então jubilarão as árvores dos bosques perante o Senhor; porquanto vem julgar a terra.
34 Louvai ao Senhor, porque é bom; pois a sua benignidade dura perpetuamente.
35 E dizei: Salva-nos, ó Deus da nossa salvação, e ajunta-nos, e livra-nos das nações, para que louvemos o teu santo nome, e nos gloriemos no teu louvor.
36 Bendito seja o Senhor Deus de Israel, de eternidade a eternidade. E todo o povo disse: Amém! E louvou ao Senhor.
37 Então Davi deixou ali, diante da arca da aliança do Senhor, a Asafe e a seus irmãos, para ministrarem continuamente perante a arca, segundo se ordenara para cada dia.
38 E mais a Obede-Edom, com seus irmãos, sessenta e oito; a este Obede-Edom, filho de Jedutum, e a Hosa, deixou por porteiros.
39 E deixou a Zadoque, o sacerdote, e a seus irmãos, os sacerdotes, diante do tabernáculo do Senhor, no alto que está em Gibeom,
40 Para oferecerem holocaustos ao Senhor continuamente, pela manhã e à tarde, sobre o altar dos holocaustos; e isto segundo tudo o que está escrito na lei do Senhor que tinha prescrito a Israel.
41 E com eles a Hemã, e a Jedutum, e aos mais escolhidos, que foram apontados pelos seus nomes, para louvarem ao Senhor, porque a sua benignidade dura perpetuamente.
42 Com eles, pois, estavam Hemã e Jedutum, com trombetas e címbalos, para os que haviam de tocar, e com outros instrumentos de música de Deus; porém os filhos de Jedutum estavam à porta.
43 Então todo o povo se retirou, cada um para a sua casa; e voltou Davi, para abençoar a sua casa.
1 Dupăce au adus chivotul lui Dumnezeu, l-au pus în mijlocul cortului pe care -l întinsese David pentru el, şi au adus înaintea lui Dumnezeu arderi de tot şi jertfe de mulţămiri.
2 Cînd a isprăvit David de adus arderile de tot şi jertfele de mulţămiri, a binecuvîntat poporul în Numele Domnului.
3 Apoi a împărţit tuturor celor din Israel bărbaţi şi femei, fiecăruia cîte o pîne, o bucată de carne şi o turtă de stafide.
4 A dat Leviţilor sarcina să facă slujba înaintea chivotului Domnului, să chieme, să laude şi să slăvească pe Domnul, Dumnezeul lui Israel.
5 Aceştia erau: Asaf, căpetenia; Zaharia, al doilea după el, Ieiel, Şemiramot, Iehiel, Matitia, Eliab, Benaia, Obed-Edom şi Ieiel. Ei aveau instrumente de muzică, alăute şi arfe, şi Asaf suna din ţimbale.
6 Preoţii Benaia şi Iahaziel sunau mereu din trîmbiţe înaintea chivotului legămîntului lui Dumnezeu.
7 În ziua aceea David a însărcinat pentru întîiaş dată pe Asaf şi fraţii săi să vestească laudele Domnului.
8 Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui: faceţi cunoscut printre popoare faptele Lui înalte!
9 Cîntaţi, cîntaţi în cinstea Lui! Vorbiţi despre toate minunile Lui!
10 Făliţi-vă cu Numele Lui cel sfînt! Să se bucure inima celor ce caută pe Domnul!
11 Căutaţi pe Domnul şi sprijinul Lui, căutaţi necurmat Faţa Lui!
12 Aduceţi-vă aminte de minunile pe cari le -a făcut, de minunile Lui şi de judecăţile rostite de gura Lui,
13 voi, sămînţa lui Israel, robul Său, copiii lui Iacov, aleşii Lui!
14 Domnul este Dumnezeul nostru; judecăţile Lui se împlinesc pe tot pămîntul.
15 Aduceţi-vă aminte totdeauna de legămîntul Său; de făgăduinţele Lui, făcute pentru o mie de neamuri de oameni,
16 de legămîntul pe care l -a făcut cu Avraam, şi de jurămîntul pe care l -a făcut lui Isaac;
17 El l -a făcut o lege pentru Iacov, un legămînt vecinic pentru Israel,
18 zicînd: ,,Îţi voi da ţara Canaanului, ca moştenire care v'a căzut la împărţeală.``
19 Ei erau puţini la număr atunci, foarte puţini la număr, şi străini în ţara aceea.
20 Şi mergeau dela un neam la altul, şi dela o împărăţie la un alt popor;
21 dar El n'a îngăduit nimănui să -i asuprească, şi a pedepsit împăraţi din pricina lor,
22 zicînd: ,,Nu vă atingeţi de unşii Mei, şi nu faceţi nici un rău proorocilor mei!
23 Cîntaţi Domnului, toţi locuitorii pămîntului! Vestiţi din zi în zi mîntuirea Lui;
24 povestiţi printre neamuri slava Lui, printre toate popoarele minunile Lui!
25 Căci Domnul este mare şi foarte vrednic de laudă, El este de temut mai pesus de toţi dumnezeii;
26 căci toţi dumnezeii popoarelor sînt idoli, dar Domnul a făcut cerurile.
27 Măreţia şi strălucirea sînt înaintea Feţei Lui, tăria şi bucuria sînt în locaşul Lui.
28 Familii de popoare, daţi Domnului, daţi Domnului slavă şi cinste!
29 Daţi Domnului slavă pentru Numele Lui! Aduceţi daruri şi veniţi înaintea Lui, închinaţi-vă înaintea Domnului cu podoabe sfinte.
30 Tremuraţi înaintea Lui, toţi locuitorii pămîntului! Căci lumea este întărită, şi nu se clatină.
31 Să se bucure cerurile, şi să se veselească pămîntul! Să se spună printre neamuri că Domnul împărăţeşte!
32 Să urle marea cu tot ce este în ea! Cîmpia să se veselească împreună cu tot ce este pe ea!
33 Să chiuie copacii din pădure înaintea Domnului! Căci El vine să judece pămîntul.
34 Lăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci îndurarea Lui ţine în veac!
35 Ziceţi: ,Mîntuieşte-ne, Dumnezeul mîntuirii, strînge-ne şi scoate-ne din mijlocul neamurilor, ca să lăudăm Numele Tău cel sfînt, şi să ne punem slava în a Te lăuda!
36 Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, din vecinicie în vecinicie! Şi tot poporul a zis: ,Amin!` şi lăuda pe Domnul!
37 David a lăsat acolo, înaintea chivotului legămîntului Domnului, pe Asaf şi pe fraţii lui, ca să slujească necurmat înaintea chivotului, împlinindu-şi datoria zi de zi.
38 A lăsat pe Obed-Edom şi pe Hosa cu fraţii lor, în număr de şasezeci şi opt, pe Obed-Edom, fiul lui Ieditun, şi pe Hosa, ca uşieri.
39 A pus pe preotul Ţadoc şi pe preoţi, fraţii săi, înaintea locaşului Domnului, pe înălţimea din Gabaon,
40 ca să aducă necurmat Domnului arderi de tot, dimineaţa şi seara, pe altarul arderilor de tot, şi să împlinească tot ce este scris în legea Domnului, poruncită lui Israel de Domnul.
41 Cu ei erau Heman şi Iedutun, şi ceilalţi cari fuseseră aleşi şi numiţi pe nume ca să laude pe Domnul, căci îndurarea Lui ţine în veac.
42 Cu ei erau Heman şi Iedutun, cari aveau trîmbiţe şi ţimbale pentru ceice sunau din ele, şi instrumente pentru cîntări în cinstea lui Dumnezeu. Fiii lui Iedutun erau uşieri.
43 Tot poporul s'a dus fiecare la casa lui, şi David s'a întors să-şi binecuvinteze casa.