1 E falou o Senhor a Moisés, dizendo: 2 Vinga os filhos de Israel dos midianitas; depois, recolhido serás ao teu povo. 3 Falou, pois, Moisés ao povo, dizendo: Armem-se alguns de vós para a guerra e saiam contra os midianitas, para fazerem a vingança do Senhor nos midianitas. 4 Mil de cada tribo entre todas as tribos de Israel enviareis à guerra. 5 Assim, foram dados dos milhares de Israel mil de cada tribo: doze mil armados para a peleja. 6 E Moisés os mandou à guerra, de cada tribo mil, a eles e a Fineias, filho de Eleazar, o sacerdote, à guerra com os utensílios santos e com as trombetas do alarido na mão. 7 E pelejaram contra os midianitas, como o Senhor ordenara a Moisés; e mataram todo varão. 8 Mataram mais, além dos que já foram mortos, os reis dos midianitas, a Evi, e a Requém, e a Zur, e a Hur, e a Reba, cinco reis dos midianitas; também a Balaão, filho de Beor, mataram à espada. 9 Porém os filhos de Israel levaram presas as mulheres dos midianitas e as suas crianças; também levaram todos os seus animais, e todo o seu gado, e toda a sua fazenda. 10 E queimaram a fogo todas as suas cidades com todas as suas habitações e todos os seus acampamentos. 11 E tomaram todo o despojo e toda presa de homens e de animais. 12 E trouxeram a Moisés e a Eleazar, o sacerdote, e à congregação dos filhos de Israel os cativos, e a presa, e o despojo, para o arraial, nas campinas de Moabe, que estão junto do Jordão, em Jericó.

13 Porém Moisés e Eleazar, o sacerdote, e todos os maiorais da congregação saíram a recebê-los fora do arraial. 14 E indignou-se Moisés grandemente contra os oficiais do exército, capitães dos milhares e capitães das centenas, que vinham do serviço daquela guerra. 15 E Moisés disse-lhes: Deixastes viver todas as mulheres? 16 Eis que estas foram as que, por conselho de Balaão, deram ocasião aos filhos de Israel de prevaricar contra o Senhor, no negócio de Peor, pelo que houve aquela praga entre a congregação do Senhor. 17 Agora, pois, matai todo varão entre as crianças; e matai toda mulher que conheceu algum homem, deitando-se com ele. 18 Porém todas as crianças fêmeas que não conheceram algum homem, deitando-se com ele, para vós deixai viver.

19 E, vós, alojai-vos sete dias fora do arraial; qualquer que tiver matado alguma pessoa e qualquer que tiver tocado algum morto, ao terceiro dia e ao sétimo dia, vos purificareis, a vós e a vossos cativos. 20 Também purificareis toda veste, e toda obra de peles, e toda obra de pelos de cabras, e todo objeto de madeira. 21 E disse Eleazar, o sacerdote, aos homens de guerra que partiram à peleja: Este é o estatuto da lei que o Senhor ordenou a Moisés. 22 Contudo, o ouro, a prata, o cobre, o ferro, o estanho e o chumbo, 23 toda coisa que pode suportar o fogo fareis passar pelo fogo, para que fique limpa; todavia, se expiará com a água da separação; mas tudo que não pode suportar o fogo, o fareis passar pela água. 24 Também lavareis as vossas vestes ao sétimo dia, para que fiqueis limpos; e, depois, entrareis no arraial.

25 Falou mais o Senhor a Moisés, dizendo: 26 Toma a soma da presa dos prisioneiros, de homens e de animais, tu e Eleazar, o sacerdote, e os cabeças das casas dos pais da congregação; 27 e divide a presa em duas metades, entre os que, hábeis na peleja, saíram à guerra, e toda a congregação. 28 Então, para o Senhor tomarás o tributo dos homens de guerra que saíram a esta guerra; de cada quinhentos, uma alma, tanto dos homens como dos bois, dos jumentos e das ovelhas. 29 Da sua metade o tomareis e o dareis ao sacerdote Eleazar, para a oferta alçada do Senhor. 30 Mas, da metade dos filhos de Israel, tomarás de cada cinquenta, um, tanto dos homens como dos bois, dos jumentos e das ovelhas, de todos os animais; e os darás aos levitas que têm cuidado da guarda do tabernáculo do Senhor. 31 E fizeram Moisés e Eleazar, o sacerdote, como o Senhor ordenara a Moisés.

32 Foi, pois, a presa, o restante do despojo, que tomaram os homens de guerra, seiscentas e setenta e cinco mil ovelhas; 33 e setenta e dois mil bois; 34 e sessenta e um mil jumentos; 35 e das mulheres que não conheceram homem algum deitando-se com ele, todas as almas foram trinta e duas mil. 36 E a metade, a parte dos que saíram à guerra, foi em número de trezentas e trinta e sete mil e quinhentas ovelhas. 37 E das ovelhas foi o tributo para o Senhor seiscentas e setenta e cinco. 38 E foram os bois trinta e seis mil; e o seu tributo para o Senhor, setenta e dois. 39 E foram os jumentos trinta mil e quinhentos; e o seu tributo para o Senhor, sessenta e um. 40 E houve de almas humanas dezesseis mil; e o seu tributo para o Senhor, trinta e duas almas. 41 E deu Moisés a Eleazar, o sacerdote, o tributo da oferta alçada do Senhor, como o Senhor ordenara a Moisés. 42 E da metade dos filhos de Israel, que Moisés separara da dos homens que pelejaram 43 (A metade para a congregação foi, das ovelhas, trezentas e trinta e sete mil e quinhentas; 44 e dos bois, trinta e seis mil; 45 e dos jumentos, trinta mil e quinhentos; 46 e das almas humanas, dezesseis mil.), 47 desta metade dos filhos de Israel, Moisés tomou um de cada cinquenta, tanto de homens como de animais, e os deu aos levitas, que tinham cuidado da guarda do tabernáculo do Senhor, como o Senhor ordenara a Moisés.

48 Então, chegaram-se a Moisés os capitães que estavam sobre os milhares do exército, os tribunos e os centuriões, 49 e disseram a Moisés: Teus servos tomaram a soma dos homens de guerra que estiveram sob a nossa mão, e nenhum falta de nós. 50 Pelo que trouxemos uma oferta ao Senhor, cada um o que achou: vasos de ouro, cadeias, manilhas, anéis, arrecadas e colares, para fazer propiciação pela nossa alma perante o Senhor. 51 Assim, Moisés e Eleazar, o sacerdote, tomaram deles o ouro; sendo todos os vasos bem-trabalhados. 52 E foi todo o ouro da oferta alçada, que ofereceram ao Senhor, dezesseis mil e setecentos e cinquenta siclos, dos tribunos e dos centuriões 53 (pois os homens de guerra, cada um tinha tomado presa para si). 54 Tomaram, pois, Moisés e Eleazar, o sacerdote, o ouro dos tribunos e dos centuriões e o trouxeram à tenda da congregação por lembrança para os filhos de Israel perante o Senhor.

1 Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:2 ,,Răsbună pe copiii lui Israel împotriva Madianiţilor, apoi vei fi adăugat la poporul tău.``3 Moise a vorbit poporului şi a zis: ,,Înarmaţi dintre voi nişte bărbaţi pentru oştire, şi să meargă împotriva Madianului, ca să aducă la îndeplinire răzbunarea Domnului împotriva Madianului.4 Să trimeteţi la oaste cîte o mie de oameni de seminţie, din toate seminţiile lui Israel.``5 Au luat dintre miile lui Israel cîte o mie de oameni de seminţie, adică douăsprezece mii de oameni înarmaţi pentru oaste.6 Moise a trimes la oaste pe aceşti o mie de oameni de seminţie, şi a trimes cu ei pe fiul preotului Eleazar, Fineas, care ducea uneltele sfinte şi trîmbiţele răsunătoare.7 Au înaintat împotriva Madianului, după porunca pe care o dăduse lui Moise Domnul; şi au omorît pe toţi bărbaţii.8 Împreună cu toţi ceilalţi, au omorît şi pe împăraţii Madianului: Evi, Rechem, Ţur, Hur şi Reba, cei cinci împăraţi ai Madianului; au ucis cu sabia şi pe Balaam, fiul lui Beor.9 Copiii lui Israel au luat prinse pe femeile Madianiţilor cu pruncii lor, şi le-au jăfuit toate vitele, toate turmele şi toate bogăţiile.10 Le-au ars toate cetăţile pe cari le locuiau şi toate ocoalele lor.11 Au luat toată prada şi toate jafurile de oameni şi dobitoace;12 şi pe cei prinşi, prada şi jafurile, le-au adus lui Moise, preotului Eleazar, şi adunării copiilor lui Israel, cari erau tăbărîţi în cîmpia Moabului, lîngă Iordan, în faţa Ierihonului.13 Moise, preotul Eleazar, şi toţi mai marii adunării, le-au ieşit înainte, afară din tabără.14 Şi Moise s'a mîniat pe căpeteniile oştirii, pe căpeteniile peste o mie şi pe căpeteniile peste o sută, cari se întorceau dela război.15 El le -a zis: ,,Cum? Aţi lăsat cu viaţă pe toate femeile?16 Iată, ele sînt acelea cari, după cuvîntul lui Balaam, au tîrît pe copiii lui Israel să păcătuiască împotriva Domnului, în fapta lui Peor; şi atunci a izbucnit urgia în adunarea Domnului.17 Acum, dar, omorîţi pe orice prunc de parte bărbătească, şi omorîţi pe orice femeie care a cunoscut pe un bărbat culcîndu-se cu el;18 dar lăsaţi cu viaţă pentru voi toţi pruncii de parte femeiască şi pe toate fetele cari n'au cunoscut împreunarea cu un bărbat.19 Iar voi, tăbărîţi şapte zile afară din tabără; toţi aceia dintre voi cari au ucis pe cineva, şi toţi cei ce s'au atins de vre un mort, să se cureţe a treia şi a şaptea zi, ei şi cei prinşi de voi.20 Să curăţiţi deasemenea orice haină, orice lucru de piele, orice lucru de păr de capră şi orice unealtă de lemn.``21 Preotul Eleazar a zis ostaşilor, cari se duseseră la război: ,,Iată ce este poruncit prin legea pe care a dat -o lui Moise Domnul.22 Aurul, argintul, arama, ferul, cositorul şi plumbul,23 orice lucru care poate suferi focul, să -l treceţi prin foc ca să se curăţească. Dar tot ce nu poate suferi focul, să fie curăţit cu apa de curăţire; să -l treceţi prin apă.24 Să vă spălaţi hainele în ziua a şaptea şi veţi fi curaţi; apoi, veţi putea intra în tabără.``25 Domnul a zis lui Moise:26 ,,Fă, împreună cu preotul Eleazar şi cu căpeteniile caselor adunării, socoteala prăzii luate, fie oameni fie dobitoace.27 Împarte prada între luptătorii cari s'au dus la oaste şi între toată adunarea.28 Să iei întîi din partea ostaşilor cari s'au dus la oaste o dare pentru Domnul, şi anume: unul din cinci sute, atît din oameni cît şi din boi, măgari şi oi.29 Să le luaţi din jumătatea cuvenită lor, şi să le dai preotului Eleazar ca un dar ridicat pentru Domnul.30 Şi din jumătatea care se cuvine copiiilor lui Israel să iei unul din cincizeci, atît din oameni cît şi din boi, măgari şi oi, din orice dobitoc; şi să le dai Leviţilor, cari păzesc cortul Domnului.``31 Moise şi preotul Eleazar au făcut ce poruncise lui Moise Domnul.32 Prada de război, rămasă din jaful celor ce făcuseră parte din oaste, era de şase sute şaptezeci şi cinci de mii de oi,33 şaptezeci şi două de mii de boi,34 şasezeci şi una de mii de măgari,35 şi treizeci şi două de mii de suflete, adică femei cari nu cunoscuseră împreunarea cu un bărbat.36 Jumătatea care alcătuia partea celor ce se duseseră la oaste, a fost de trei sute treizeci şi şapte de mii cinci sute de oi,37 din cari şase sute şaptezeci şi cinci au fost luaţi ca dare Domnului;38 treizeci şi şase de mii de boi, din cari şaptezeci şi doi luaţi ca dare Domnului;39 treizeci de mii cinci sute de măgari, din cari şasezeci şi unu luaţi ca dare Domnului;40 şi şasesprezece mii de inşi, din cari treizeci şi doi luaţi ca dare Domnului.41 Moise a dat preotului Eleazar darea luată ca dar ridicat pentru Domnul, după cum îi poruncise Domnul.42 Jumătatea cuvenită copiilor lui Israel, pe care a despărţit -o Moise de a bărbaţilor cari merseseră la oaste,43 şi care era partea adunării, a fost de trei sute treizeci şi şapte de mii cinci sute de oi,44 treizeci şi şase de mii de boi,45 treizeci de mii cinci sute de măgari,46 şi şasesprezece mii de suflete.47 Din această jumătate care se cuvenea copiilor lui Israel, Moise a luat unul din cincizeci, atît din oameni cît şi din dobitoace; şi le -a dat Leviţilor, cari păzesc cortul Domnului, după cum îi poruncise Domnul.48 Căpeteniile oştirii, căpeteniile peste o mie şi căpeteniile peste o sută, s'au apropiat de Moise,49 şi i-au zis: ,,Robii tăi au făcut socoteala ostaşilor cari erau subt poruncile noastre, şi nu lipseşte niciun om dintre noi.50 Noi aducem deci, ca dar Domnului, fiecare ce a găsit ca scule de aur, şi anume: lănţişoare, brăţări, inele, cercei şi salbe, ca să se facă ispăşire pentru sufletele noastre înaintea Domnului.``51 Moise şi preotul Eleazar au primit de la ei toate aceste scule lucrate în aur.52 Tot aurul, pe care l-au adus Domnului căpeteniile peste o mie şi căpeteniile peste o sută, ca dar ridicat, cîntărea şasesprezece mii şapte sute cincizeci de sicli.53 Oamenii din oaste au păstrat fiecare pentru sine prada pe care o făcuse.54 Moise şi preotul Eleazar au luat aurul de la căpeteniile peste o mie şi dela căpeteniile peste o sută, şi l-au adus în cortul întîlnirii, ca aducere aminte pentru copiii lui Israel înaintea Domnului.