1 Then the people of the land took Jehoahaz the son of Josiah, and made him king in his father’s stead in Jerusalem. 2 Joahaz was twenty and three years old when he began to reign; and he reigned three months in Jerusalem. 3 And the king of Egypt deposed him at Jerusalem, and fined the land a hundred talents of silver and a talent of gold. 4 And the king of Egypt made Eliakim his brother king over Judah and Jerusalem, and changed his name to Jehoiakim. And Neco took Joahaz his brother, and carried him to Egypt.

5 Jehoiakim was twenty and five years old when he began to reign; and he reigned eleven years in Jerusalem: and he did that which was evil in the sight of Jehovah his God. 6 Against him came up Nebuchadnezzar king of Babylon, and bound him in fetters, to carry him to Babylon. 7 Nebuchadnezzar also carried of the vessels of the house of Jehovah to Babylon, and put them in his temple at Babylon. 8 Now the rest of the acts of Jehoiakim, and his abominations which he did, and that which was found in him, behold, they are written in the book of the kings of Israel and Judah: and Jehoiachin his son reigned in his stead.

9 Jehoiachin was eight years old when he began to reign; and he reigned three months and ten days in Jerusalem: and he did that which was evil in the sight of Jehovah. 10 And at the return of the year king Nebuchadnezzar sent, and brought him to Babylon, with the goodly vessels of the house of Jehovah, and made Zedekiah his brother king over Judah and Jerusalem.

11 Zedekiah was twenty and one years old when he began to reign; and he reigned eleven years in Jerusalem: 12 and he did that which was evil in the sight of Jehovah his God; he humbled not himself before Jeremiah the prophet speaking from the mouth of Jehovah. 13 And he also rebelled against king Nebuchadnezzar, who had made him swear by God: but he stiffened his neck, and hardened his heart against turning unto Jehovah, the God of Israel. 14 Moreover all the chiefs of the priests, and the people, trespassed very greatly after all the abominations of the nations; and they polluted the house of Jehovah which he had hallowed in Jerusalem. 15 And Jehovah, the God of their fathers, sent to them by his messengers, rising up early and sending, because he had compassion on his people, and on his dwelling-place: 16 but they mocked the messengers of God, and despised his words, and scoffed at his prophets, until the wrath of Jehovah arose against his people, till there was no remedy.

17 Therefore he brought upon them the king of the Chaldeans, who slew their young men with the sword in the house of their sanctuary, and had no compassion upon young man or virgin, old man or hoary-headed: he gave them all into his hand. 18 And all the vessels of the house of God, great and small, and the treasures of the house of Jehovah, and the treasures of the king, and of his princes, all these he brought to Babylon. 19 And they burnt the house of God, and brake down the wall of Jerusalem, and burnt all the palaces thereof with fire, and destroyed all the goodly vessels thereof. 20 And them that had escaped from the sword carried he away to Babylon; and they were servants to him and his sons until the reign of the kingdom of Persia: 21 to fulfil the word of Jehovah by the mouth of Jeremiah, until the land had enjoyed its sabbaths: for as long as it lay desolate it kept sabbath, to fulfil threescore and ten years.

22 Now in the first year of Cyrus king of Persia, that the word of Jehovah by the mouth of Jeremiah might be accomplished, Jehovah stirred up the spirit of Cyrus king of Persia, so that he made a proclamation throughout all his kingdom, and put it also in writing, saying, 23 Thus saith Cyrus king of Persia, All the kingdoms of the earth hath Jehovah, the God of heaven, given me; and he hath charged me to build him a house in Jerusalem, which is in Judah. Whosoever there is among you of all his people, Jehovah his God be with him, and let him go up.

1 Poporul*2 Împ. 23:30. țării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia, și l-a pus împărat în locul tatălui său la Ierusalim. 2 Ioahaz avea douăzeci și trei de ani când a ajuns împărat și a domnit trei luni la Ierusalim. 3 Împăratul Egiptului l-a dat jos de pe scaunul de domnie în Ierusalim și a pus peste țară un bir de o sută de talanți de argint și de un talant de aur. 4 Împăratul Egiptului a pus împărat peste Iuda și peste Ierusalim pe Eliachim, fratele lui Ioahaz, și i-a schimbat numele în Ioiachim. Neco a luat pe fratele său Ioahaz și l-a dus în Egipt.

5 Ioiachim avea douăzeci și cinci*2 Împ. 23:36,37. de ani când a ajuns împărat și a domnit unsprezece ani la Ierusalim. El a făcut ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului său. 6 Nebucadnețar, împăratul Babilonului, s-a suit împotriva*2 Împ. 24:1. lui și l-a legat cu lanțuri de aramă ca să-l ducă*2 Împ. 24:6.Ier. 22:18,19;36:30. la Babilon. 7 Nebucadnețar a dus la Babilon unelte*2 Împ. 24:13.Dan. 1:1,2;5:2. din Casa Domnului și le-a pus în casa lui, în Babilon. 8 Celelalte fapte ale lui Ioiachim, urâciunile pe care le-a săvârșit și răul ce se afla în el, sunt scrise în cartea împăraților lui Israel și Iuda. Și, în locul lui, a domnit fiul său Ioiachin.

9 Ioiachin*2 Împ. 24:8. avea opt*36:9 În 2 Împ. 24:8 citim: optsprezece ani. ani când a ajuns împărat și a domnit trei luni și zece zile la Ierusalim.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului. 10 În anul următor, împăratul Nebucadnețar l-a*2 Împ. 24:10-17. dus la Babilon împreună*Dan. 1:1,2;5:2. cu uneltele scumpe ale Casei Domnului. Și a pus împărat peste Iuda și peste Ierusalim pe Zedechia*Ier. 37:1., fratele lui Ioiachin.

11 Zedechia avea douăzeci și unu*2 Împ. 24:18.Ier. 52:1. de ani când a ajuns împărat și a domnit unsprezece ani la Ierusalim. 12 El a făcut ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului său și nu s-a smerit înaintea prorocului Ieremia, care-i vorbea din partea Domnului. 13 S-a răsculat*Ier. 52:3.Ezec. 17:15,18. chiar împotriva împăratului Nebucadnețar, care-l pusese să jure pe Numele lui Dumnezeu. Și-a înțepenit grumazul*2 Împ. 17:14. și și-a învârtoșat inima până acolo încât nu s-a întors la Domnul Dumnezeul lui Israel. 14 Toate căpeteniile preoților și poporul au înmulțit și ei fărădelegile după toate urâciunile neamurilor și au pângărit Casa Domnului, pe care o sfințise El în Ierusalim. 15 Domnul Dumnezeul*Ier. 25:3,4;35:15;44:4. părinților lor a dat din vreme trimișilor Săi însărcinarea să-i înștiințeze, căci voia să cruțe pe poporul Său și locașul Său. 16 Dar ei și-au bătut joc*Ier. 5:12,13. de trimișii lui Dumnezeu, I-au nesocotit*Prov. 1:25,30. cuvintele și au râs*Ier. 32:3;38:6.Mat. 23:34. de prorocii Lui, până când mânia*Ps. 74:1;79:5. Domnului împotriva poporului Său a ajuns fără leac. 17 Atunci, Domnul a făcut*Deut. 28:49.2 Împ. 25:1.Ezra 9:7. să se suie împotriva lor împăratul haldeenilor și a ucis*Ps. 74:20;79:2,3. cu sabia pe tinerii lor în casa locașului lor celui sfânt. N-a cruțat nici pe tânăr, nici pe tânără, nici pe bătrân, nici pe omul gârbov sub povara perilor albi, ci a dat totul în mâna lui. 18 Nebucadnețar a dus la Babilon toate uneltele*2 Împ. 25:13. din Casa Domnului, mari și mici, vistieriile Casei Domnului și vistieriile împăratului și ale căpeteniilor lui. 19 Au ars*2 Împ. 25:9.Ps. 74:6,7;79:1,7. Casa lui Dumnezeu, au dărâmat zidurile Ierusalimului, au pus foc tuturor caselor lui și au nimicit toate lucrurile scumpe. 20 Pe cei ce au scăpat*2 Împ. 25:11. de sabie, Nebucadnețar i-a dus prinși la Babilon. Ei i-au fost supuși*Ier. 27:7., lui și fiilor lui, până la stăpânirea împărăției perșilor, 21 ca să se împlinească cuvântul Domnului rostit prin gura lui*Ier. 25:9,11,12;26:6,7;29:10. Ieremia, până ce țara și-a ținut*Lev. 26:34,35,43.Dan. 9:2. Sabatele ei și s-a odihnit*Lev. 25:4,5. tot timpul cât a fost pustiită, până la împlinirea celor șaptezeci de ani.

22 În cel dintâi an*Ezra 1:1. al lui Cirus, împăratul perșilor, ca să se împlinească cuvântul Domnului rostit prin gura lui Ieremia*Ier. 25:12,13;29:10;33:10,11,14., Domnul a trezit duhul lui Cirus*Is. 44:28., împăratul perșilor, care a pus să se facă prin viu grai și prin scris această vestire în toată împărăția lui: 23 „Așa*Ezra 1:1-3. vorbește Cirus, împăratul perșilor: ‘Domnul Dumnezeul cerurilor mi-a dat toate împărățiile pământului și mi-a poruncit să-I zidesc o casă la Ierusalim, în Iuda. Cine dintre voi este din poporul Lui? Domnul Dumnezeul lui să fie cu el și să plece!’"