1 And the two angels came to Sodom at even; and Lot sat in the gate of Sodom: and Lot saw them, and rose up to meet them; and he bowed himself with his face to the earth; 2 and he said, Behold now, my lords, turn aside, I pray you, into your servant’s house, and tarry all night, and wash your feet, and ye shall rise up early, and go on your way. And they said, Nay; but we will abide in the street all night. 3 And he urged them greatly; and they turned in unto him, and entered into his house; and he made them a feast, and did bake unleavened bread, and they did eat. 4 But before they lay down, the men of the city, even the men of Sodom, compassed the house round, both young and old, all the people from every quarter; 5 and they called unto Lot, and said unto him, Where are the men that came in to thee this night? bring them out unto us, that we may know them. 6 And Lot went out unto them to the door, and shut the door after him. 7 And he said, I pray you, my brethren, do not so wickedly. 8 Behold now, I have two daughters that have not known man; let me, I pray you, bring them out unto you, and do ye to them as is good in your eyes: only unto these men do nothing, forasmuch as they are come under the shadow of my roof. 9 And they said, Stand back. And they said, This one fellow came in to sojourn, and he will needs be a judge: now will we deal worse with thee, than with them. And they pressed sore upon the man, even Lot, and drew near to break the door. 10 But the men put forth their hand, and brought Lot into the house to them, and shut to the door. 11 And they smote the men that were at the door of the house with blindness, both small and great, so that they wearied themselves to find the door.

12 And the men said unto Lot, Hast thou here any besides? son-in-law, and thy sons, and thy daughters, and whomsoever thou hast in the city, bring them out of the place: 13 for we will destroy this place, because the cry of them is waxed great before Jehovah; and Jehovah hath sent us to destroy it. 14 And Lot went out, and spake unto his sons-in-law, who married his daughters, and said, Up, get you out of this place; for Jehovah will destroy the city. But he seemed unto his sons-in-law as one that mocked. 15 And when the morning arose, then the angels hastened Lot, saying, Arise, take thy wife, and thy two daughters that are here, lest thou be consumed in the iniquity of the city. 16 But he lingered; and the men laid hold upon his hand, and upon the hand of his wife, and upon the hand of his two daughters, Jehovah being merciful unto him: and they brought him forth, and set him without the city. 17 And it came to pass, when they had brought them forth abroad, that he said, Escape for thy life; look not behind thee, neither stay thou in all the Plain; escape to the mountain, lest thou be consumed. 18 And Lot said unto them, Oh, not so, my lord: 19 behold now, thy servant hath found favor in thy sight, and thou hast magnified thy lovingkindness, which thou hast showed unto me in saving my life; and I cannot escape to the mountain, lest evil overtake me, and I die: 20 behold now, this city is near to flee unto, and it is a little one. Oh let me escape thither (is it not a little one?), and my soul shall live. 21 And he said unto him, See, I have accepted thee concerning this thing also, that I will not overthrow the city of which thou hast spoken. 22 Haste thee, escape thither; for I cannot do anything till thou be come thither. Therefore the name of the city was called Zoar.

23 The sun was risen upon the earth when Lot came unto Zoar. 24 Then Jehovah rained upon Sodom and upon Gomorrah brimstone and fire from Jehovah out of heaven; 25 and he overthrew those cities, and all the Plain, and all the inhabitants of the cities, and that which grew upon the ground. 26 But his wife looked back from behind him, and she became a pillar of salt. 27 And Abraham gat up early in the morning to the place where he had stood before Jehovah: 28 and he looked toward Sodom and Gomorrah, and toward all the land of the Plain, and beheld, and, lo, the smoke of the land went up as the smoke of a furnace.

29 And it came to pass, when God destroyed the cities of the Plain, that God remembered Abraham, and sent Lot out of the midst of the overthrow, when he overthrew the cities in which Lot dwelt.

30 And Lot went up out of Zoar, and dwelt in the mountain, and his two daughters with him; for he feared to dwell in Zoar: and he dwelt in a cave, he and his two daughters. 31 And the first-born said unto the younger, Our father is old, and there is not a man in the earth to come in unto us after the manner of all the earth: 32 come, let us make our father drink wine, and we will lie with him, that we may preserve seed of our father. 33 And they made their father drink wine that night: and the first-born went in, and lay with her father; and he knew not when she lay down, nor when she arose. 34 And it came to pass on the morrow, that the first-born said unto the younger, Behold, I lay yesternight with my father: let us make him drink wine this night also; and go thou in, and lie with him, that we may preserve seed of our father. 35 And they made their father drink wine that night also: and the younger arose, and lay with him; and he knew not when she lay down, nor when she arose. 36 Thus were both the daughters of Lot with child by their father. 37 And the first-born bare a son, and called his name Moab: the same is the father of the Moabites unto this day. 38 And the younger, she also bare a son, and called his name Ben-ammi: the same is the father of the children of Ammon unto this day.

1 Cei doi îngeri*Cap. 18:22. au ajuns la Sodoma seara, și Lot*Cap. 18:1. ședea la poarta Sodomei. Când i-a văzut, Lot s-a sculat, le-a ieșit înainte și s-a plecat până la pământ. 2 Apoi a zis: „Domnii mei*Evr. 13:3., intrați, vă rog, în casa robului vostru, ca să rămâneți peste noapte în ea, și spălați-vă*Cap. 18:4. picioarele; mâine vă veți scula de dimineață și vă veți vedea de drum." „Nu",*Luca 24:28. au răspuns ei, „ci vom petrece noaptea în uliță." 3 Dar Lot a stăruit de ei până au venit și au intrat în casa lui. Le-a pregătit*Cap. 18:8. o cină, a pus să coacă azimi și au mâncat. 4 Dar nu se culcaseră încă, și oamenii din cetate, bărbații din Sodoma, tineri și bătrâni, au înconjurat casa; tot norodul a alergat din toate colțurile. 5 Au*Is. 3:9. chemat pe Lot și i-au zis: „Unde sunt oamenii care au intrat la tine în noaptea aceasta? Scoate-i*Jud. 19:22. afară la noi, ca să*Cap. 4:1.Rom. 1:24,27.Iuda 7. ne împreunăm cu ei." 6 Lot*Jud. 19:23. a ieșit afară la ei la ușă, a încuiat ușa după el 7 și a zis: „Fraților, vă rog, nu faceți o asemenea răutate! 8 Iată*Jud. 19:24. că am două fete care nu știu de bărbat; am să vi le aduc afară și le veți face ce vă va plăcea. Numai nu faceți nimic acestor oameni, fiindcă*Cap. 18:5. au venit sub umbra acoperișului casei mele." 9 Ei au strigat: „Pleacă!" Și au zis: „Omul acesta*2 Pet. 2:7,8. a venit să locuiască aici ca un străin și acum vrea să facă*Exod 2:14. pe judecătorul. Ei bine, o să-ți facem mai rău decât lor." Și, împingând pe Lot cu sila, s-au apropiat să spargă ușa. 10 Dar bărbații aceia au întins mâna, au tras pe Lot înăuntru la ei în casă și au încuiat ușa. 11 Iar pe oamenii care erau la ușa casei i-au lovit cu orbire*2 Împ. 6:18.Fapte 13:11., de la cel mai mic până la cel mai mare, așa că degeaba se trudeau să găsească ușa.

12 Bărbații aceia au zis lui Lot: „Pe cine mai ai aici? Gineri, fii și fiice și tot ce ai în cetate – scoate-i*Cap. 7:1.2 Pet. 2:7,9. din locul acesta. 13 Căci avem să nimicim locul acesta, pentru că*Cap. 18:20. a ajuns mare plângere înaintea Domnului împotriva locuitorilor lui. De aceea ne-a trimis*1 Cron. 21:15. Domnul, ca să-l nimicim." 14 Lot a ieșit și a vorbit cu ginerii săi, care luaseră*Mat. 1:18. pe fetele lui: „Sculați-vă"*Num. 16:21,45., a zis el, „ieșiți din locul acesta; căci Domnul are să nimicească cetatea." Dar ginerii*Exod 9:21.Luca 17:28;24:11. lui credeau că glumește. 15 Când s-a crăpat de ziuă, îngerii au stăruit de Lot zicând: „Scoală-te*Num. 16:24,26.Apoc. 18:4., ia-ți nevasta și cele două fete, care se află aici, ca să nu pieri și tu în nelegiuirea cetății." 16 Și, fiindcă Lot zăbovea, bărbații aceia i-au apucat de mână pe el, pe nevastă-sa și pe cele două fete ale lui, căci Domnul*Luca 18:13.Rom. 9:15,16. voia să-i cruțe; l-au scos*Ps. 34:22. și l-au lăsat afară din cetate. 17 După ce i-au scos afară, unul din ei a zis: „Scapă-ți*1 Împ. 19:3. viața; să*Vers. 26.Mat. 24:16-18.Luca 9:62.Filip. 3:13,14. nu te uiți înapoi și să nu te oprești în vreun loc din câmpie. Scapă la munte, ca să nu pieri." 18 Lot le-a zis: „O! nu*Fapte 10:14., Doamne! 19 Iată că am căpătat trecere înaintea Ta și ai arătat mare îndurare față de mine, păstrându-mi viața, dar nu pot să fug la munte înainte ca să mă atingă prăpădul și voi pieri. 20 Iată, cetatea aceasta este destul de aproape ca să fug în ea și este mică. O! de aș putea să fug acolo…, este așa de mică… și să scap cu viață!" 21 Și El i-a zis: „Iată*Iov 42:8,9.Ps. 145:19. că-ți fac și hatârul acesta și nu voi nimici cetatea de care vorbești. 22 Grăbește-te de fugi în ea, căci nu*Cap. 32:25,26.Exod 32:10.Deut. 9:14.Marcu 6:5. pot face nimic până nu vei ajunge acolo." Pentru aceea s-a pus cetății aceleia numele*Cap. 13:10;14:2. Țoar*19:22 Adică: Mic.. 23 Răsărea soarele pe pământ când a intrat Lot în Țoar. 24 Atunci, Domnul*Deut. 29:23.Is. 13:19.Ier. 20:16;50:40.Ezec. 16:49,50.Osea 11:8.Amos 4:11.Ţef. 2:9.Luca 17:29.2 Pet. 2:6.Iuda 7. a făcut să plouă peste Sodoma și peste Gomora pucioasă și foc de la Domnul din cer. 25 A nimicit cu desăvârșire cetățile acelea, toată câmpia și pe toți locuitorii cetăților, și tot ce creștea*Cap. 14:3.Ps. 107:34. pe pământ. 26 Nevasta lui Lot s-a uitat înapoi și s-a prefăcut într-un stâlp*Luca 17:32. de sare. 27 Avraam s-a sculat a doua zi dis-de-dimineață și s-a dus la locul unde stătuse*Cap. 18:22. înaintea Domnului. 28 Și-a îndreptat privirile spre Sodoma și Gomora și spre toată câmpia și iată că a văzut ridicându-se de pe pământ un fum*Apoc. 18:9., ca fumul unui cuptor. 29 Când a nimicit Dumnezeu cetățile câmpiei, Și-a adus aminte*Cap. 8:1;18:23. de Avraam și a scăpat pe Lot din mijlocul prăpădului, prin care a surpat din temelie cetățile unde își așezase Lot locuința.

30 Lot a ieșit din Țoar și a rămas pe munte*Vers. 17,19. cu cele două fete ale lui, căci s-a temut să rămână în Țoar. A locuit într-o peșteră cu cele două fete ale lui. 31 Cea mai mare a zis celei mai tinere: „Tatăl nostru este bătrân și nu mai este niciun bărbat în ținutul acesta ca să intre*Cap. 16:2,4;38:8,9.Deut. 25:5. la noi, după obiceiul tuturor țărilor. 32 Vino să punem pe tatăl nostru să bea vin și să ne culcăm cu el, ca să ne păstrăm sămânța*Marcu 12:19. prin tatăl nostru." 33 Au făcut dar pe tatăl lor de a băut vin în noaptea aceea, și cea mai mare s-a dus și s-a culcat cu tatăl ei. El n-a băgat de seamă nici când s-a culcat ea, nici când s-a sculat. 34 A doua zi, cea mai mare a zis celei mai tinere: „Iată, eu m-am culcat în noaptea trecută cu tatăl meu; haidem să-i dăm să bea vin și în noaptea aceasta, și du-te de te culcă și tu cu el, ca să ne păstrăm sămânța prin tatăl nostru." 35 Au dat tatălui lor de a băut vin și în noaptea aceea; apoi cea mai tânără s-a dus și s-a culcat cu el. El n-a băgat de seamă nici când s-a culcat ea, nici când s-a sculat. 36 Cele două fete ale lui Lot au rămas astfel însărcinate de tatăl lor. 37 Cea mai mare a născut un fiu, căruia i-a pus numele Moab. El*Deut. 2:9. este tatăl moabiților din ziua de azi. 38 Cea mai tânără a născut și ea un fiu, căruia i-a pus numele Ben-Ammi. El*Deut. 2:19. este tatăl amoniților din ziua de azi.