Genesis 22

1 And it came to pass after these things, that God did prove Abraham, and said unto him, Abraham; and he said, Here am I. 2 And he said, Take now thy son, thine only son, whom thou lovest, even Isaac, and get thee into the land of Moriah; and offer him there for a burnt-offering upon one of the mountains which I will tell thee of. 3 And Abraham rose early in the morning, and saddled his ass, and took two of his young men with him, and Isaac his son; and he clave the wood for the burnt-offering, and rose up, and went unto the place of which God had told him. 4 On the third day Abraham lifted up his eyes, and saw the place afar off. 5 And Abraham said unto his young men, Abide ye here with the ass, and I and the lad will go yonder; and we will worship, and come again to you. 6 And Abraham took the wood of the burnt-offering, and laid it upon Isaac his son; and he took in his hand the fire and the knife; and they went both of them together. 7 And Isaac spake unto Abraham his father, and said, My father: and he said, Here am I, my son. And he said, Behold, the fire and the wood: but where is the lamb for a burnt-offering? 8 And Abraham said, God will provide himself the lamb for a burnt-offering, my son: so they went both of them together.

9 And they came to the place which God had told him of; and Abraham built the altar there, and laid the wood in order, and bound Isaac his son, and laid him on the altar, upon the wood. 10 And Abraham stretched forth his hand, and took the knife to slay his son. 11 And the angel of Jehovah called unto him out of heaven, and said, Abraham, Abraham: and he said, Here am I. 12 And he said, Lay not thy hand upon the lad, neither do thou anything unto him; for now I know that thou fearest God, seeing thou hast not withheld thy son, thine only son, from me. 13 And Abraham lifted up his eyes, and looked, and, behold, behind him a ram caught in the thicket by his horns: and Abraham went and took the ram, and offered him up for a burnt-offering in the stead of his son. 14 And Abraham called the name of that place Jehovah-jireh: as it is said to this day, In the mount of Jehovah it shall be provided. 15 And the angel of Jehovah called unto Abraham a second time out of heaven, 16 and said, By myself have I sworn, saith Jehovah, because thou hast done this thing, and hast not withheld thy son, thine only son, 17 that in blessing I will bless thee, and in multiplying I will multiply thy seed as the stars of the heavens, and as the sand which is upon the sea-shore; and thy seed shall possess the gate of his enemies; 18 and in thy seed shall all the nations of the earth be blessed; because thou hast obeyed my voice. 19 So Abraham returned unto his young men, and they rose up and went together to Beer-sheba; and Abraham dwelt at Beer-sheba.

20 And it came to pass after these things, that it was told Abraham, saying, Behold, Milcah, she also hath borne children unto thy brother Nahor: 21 Uz his first-born, and Buz his brother, and Kemuel the father of Aram, 22 and Chesed, and Hazo, and Pildash, and Jidlaph, and Bethuel. 23 And Bethuel begat Rebekah: these eight did Milcah bear to Nahor, Abraham’s brother. 24 And his concubine, whose name was Reumah, she also bare Tebah, and Gaham, and Tahash, and Maacah.

Jertfirea lui Isaac

1 După aceste lucruri, Dumnezeu*1 Cor. 10:13.Evr. 11:17.Iac. 1:12.1 Pet. 1:7. a pus la încercare pe Avraam și i-a zis: „Avraame!" „Iată-mă", a răspuns el. 2 Dumnezeu i-a zis: „Ia pe fiul tău, pe singurul*Evr. 11:17. tău fiu, pe care-l iubești, pe Isaac; du-te în țara*2 Cron. 3:1. Moria și adu-l ardere-de-tot acolo, pe un munte pe care ți-l voi spune." 3 Avraam s-a sculat dis-de-dimineață, a pus șaua pe măgar și a luat cu el două slugi și pe fiul său Isaac. A tăiat lemne pentru arderea-de-tot și a pornit spre locul pe care i-l spusese Dumnezeu. 4 A treia zi, Avraam a ridicat ochii și a văzut locul de departe. 5 Și Avraam a zis slugilor sale: „Rămâneți aici cu măgarul; eu și băiatul ne vom duce până colo să ne închinăm și apoi ne vom întoarce la voi." 6 Avraam a luat lemnele pentru arderea-de-tot, le-a pus*Ioan 19:17. în spinarea fiului său Isaac și a luat în mână focul și cuțitul. Și au mers astfel amândoi împreună. 7 Atunci Isaac, vorbind cu tatăl său Avraam, a zis: „Tată!" „Ce este, fiule?" i-a răspuns el. Isaac a zis din nou: „Iată focul și lemnele, dar unde este mielul pentru arderea-de-tot?" 8 „Fiule", a răspuns Avraam, „Dumnezeu Însuși va purta grijă de mielul pentru arderea-de-tot." Și au mers amândoi împreună înainte. 9 Când au ajuns la locul pe care i-l spusese Dumnezeu, Avraam a zidit acolo un altar și a așezat lemnele pe el. A legat pe fiul său Isaac și l-a pus pe altar*Evr. 11:17.Iac. 2:21., deasupra lemnelor. 10 Apoi, Avraam a întins mâna și a luat cuțitul, ca să înjunghie pe fiul său. 11 Atunci, Îngerul Domnului l-a strigat din ceruri și a zis: „Avraame! Avraame!" „Iată-mă!" a răspuns el. 12 Îngerul a zis: „Să*1 Sam. 15:22.Mica 6:7,8. nu pui mâna pe băiat și să nu-i faci nimic; căci știu acum*Cap. 26:5.Iac. 2:22. că te temi de Dumnezeu, întrucât n-ai cruțat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine." 13 Avraam a ridicat ochii și a văzut înapoia lui un berbec încurcat cu coarnele într-un tufiș, și Avraam s-a dus de a luat berbecul și l-a adus ca ardere-de-tot în locul fiului său. 14 Avraam a pus locului aceluia numele: „Domnul va purta de grijă"*22:14 Evreiește: Jehova’iire.. De aceea se zice și azi: „La muntele unde Domnul va purta de grijă". 15 Îngerul Domnului a chemat a doua oară din ceruri pe Avraam 16 și a zis: „‘Pe*Ps. 105:9.Luca 1:73. Mine Însumi jur’, zice Domnul, ‘pentru că ai făcut lucrul acesta și n-ai cruțat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, 17 te voi binecuvânta foarte mult și-ți voi înmulți foarte mult sămânța, și anume: ca stelele*Cap. 15:5.Ier. 33:22. cerului și ca nisipul*Cap. 13:16. de pe țărmul mării, și sămânța*Cap. 24:60. ta va stăpâni*Mica 1:9. cetățile vrăjmașilor ei. 18 Toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în*Cap. 12:3;18:18;26:4.Fapte 3:25.Gal. 3:8,9,16,18. sămânța ta, pentru că*Vers. 3,10. Cap. 26:5. ai ascultat de porunca Mea!’" 19 Avraam s-a întors la slugile sale și s-au sculat și au plecat împreună la Beer-Șeba*Cap. 21:31., căci Avraam locuia la Beer-Șeba.

Spița neamului lui Nahor

20 După aceste lucruri, i s-a spus lui Avraam: „Iată, Milca*Cap. 11:29. a născut și ea copii fratelui tău Nahor, 21 și anume pe Uț*Iov 1:1;32:2., întâiul său născut, pe Buz, fratele său, pe Chemuel, tatăl lui Aram, 22 pe Chesed, pe Hazo, pe Pildaș, pe Iidlaf și pe Betuel. 23 Betuel*Cap. 24:15. a născut pe Rebeca*Rom. 9:10.. Aceștia sunt cei opt fii pe care i-a născut Milca lui Nahor, fratele lui Avraam." 24 Țiitoarea lui, numită Reuma, a născut și ea pe Tebah, Gaham, Tahaș și Maaca.