1 I beseech you therefore, brethren, by the mercies of God, to present your bodies a living sacrifice, holy, acceptable to God, which is your spiritual service. 2 And be not fashioned according to this world: but be ye transformed by the renewing of your mind, that ye may prove what is the good and acceptable and perfect will of God.

3 For I say, through the grace that was given me, to every man that is among you, not to think of himself more highly than he ought to think; but so to think as to think soberly, according as God hath dealt to each man a measure of faith. 4 For even as we have many members in one body, and all the members have not the same office: 5 so we, who are many, are one body in Christ, and severally members one of another. 6 And having gifts differing according to the grace that was given to us, whether prophecy, let us prophesy according to the proportion of our faith; 7 or ministry, let us give ourselves to our ministry; or he that teacheth, to his teaching; 8 or he that exhorteth, to his exhorting: he that giveth, let him do it with liberality; he that ruleth, with diligence; he that showeth mercy, with cheerfulness.

9 Let love be without hypocrisy. Abhor that which is evil; cleave to that which is good. 10 In love of the brethren be tenderly affectioned one to another; in honor preferring one another; 11 in diligence not slothful; fervent in spirit; serving the Lord; 12 rejoicing in hope; patient in tribulation; continuing stedfastly in prayer; 13 communicating to the necessities of the saints; given to hospitality. 14 Bless them that persecute you; bless, and curse not. 15 Rejoice with them that rejoice; weep with them that weep. 16 Be of the same mind one toward another. Set not your mind on high things, but condescend to things that are lowly. Be not wise in your own conceits. 17 Render to no man evil for evil. Take thought for things honorable in the sight of all men. 18 If it be possible, as much as in you lieth, be at peace with all men. 19 Avenge not yourselves, beloved, but give place unto the wrath of God: for it is written, Vengeance belongeth unto me; I will recompense, saith the Lord. 20 But if thine enemy hunger, feed him; if he thirst, give him to drink: for in so doing thou shalt heap coals of fire upon his head. 21 Be not overcome of evil, but overcome evil with good.

1 Vă îndemn*2 Cor. 10:1. dar, fraților, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să*1 Pet. 2:5. aduceți*Ps. 50:13,14. Cap. 6:13,16,19.1 Cor. 6:13,20. trupurile voastre ca o jertfă*Evr. 10:20. vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu; aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. 2 Să*1 Pet. 1:14.1 Ioan 2:15. nu vă potriviți chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceți*Efes. 1:18;4:23.Col. 1:21,22;3:10. prin înnoirea minții voastre, ca să puteți deosebi*Efes. 5:10,17.1 Tes. 4:3. bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută și desăvârșită. 3 Prin harul*Cap. 1:5;15:15.1 Cor. 3:10;15:10.Gal. 2:9.Efes. 3:2,7,8. care mi-a fost dat, eu spun fiecăruia dintre voi să*Prov. 25:27.Ecl. 7:16. Cap. 11:20. nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine, ci să aibă simțiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credință pe care a împărțit-o Dumnezeu fiecăruia*1 Cor. 12:7,11.Efes. 4:7.. 4 Căci, după cum*1 Cor. 12:12.Efes. 4:16. într-un trup avem mai multe mădulare, și mădularele n-au toate aceeași slujbă, 5 tot așa și noi*1 Cor. 10:17;12:20,27.Efes. 1:23;4:25., care suntem mulți, alcătuim un singur trup în Hristos, dar fiecare în parte suntem mădulare unii altora. 6 Deoarece avem*1 Cor. 12:4.1 Pet. 4:10,11. felurite daruri, după*Vers. 3. harul care ne-a fost dat, cine are darul prorociei*Fapte 11:27.1 Cor. 12:10,28.1 Cor. 13:2;14:1,6,29,31. să-l întrebuințeze după măsura credinței lui. 7 Cine este chemat la o slujbă să se țină de slujba lui. Cine*Fapte 13:1.Gal. 6:6.Efes. 4:11.1 Tim. 5:17. învață pe alții să se țină de învățătură. 8 Cine*Fapte 15:32.1 Cor. 14:3. îmbărbătează pe alții să se țină de îmbărbătare. Cine*Mat. 6:1-3. dă să dea cu inimă largă. Cine*Fapte 20:28.1 Tim. 5:17.Evr. 13:7,24.1 Pet. 5:2. cârmuiește să cârmuiască cu râvnă. Cine face milostenie s-o facă cu*2 Cor. 9:7. bucurie.

9 Dragostea*1 Tim. 1:5.1 Pet. 1:22. să fie fără prefăcătorie. Fie-vă groază*Ps. 34:14;36:4;97:10.Amos 5:15. de rău și lipiți-vă tare de bine. 10 Iubiți-vă unii pe alții cu*Evr. 13:1.1 Pet. 1:22;2:17;3:8.2 Pet. 1:7. o dragoste frățească. În cinste*Filip. 2:3.1 Pet. 5:5., fiecare să dea întâietate altuia. 11 În sârguință, fiți fără preget. Fiți plini de râvnă cu duhul. Slujiți Domnului. 12 Bucurați-vă*Luca 10:20. Cap. 5:2;15:13.Filip. 3:1;4:4.1 Tes. 5:16.Evr. 3:6.1 Pet. 4:13. în nădejde. Fiți răbdători*Luca 21:19.1 Tim. 6:11.Evr. 10:36;12:1.Iac. 1:4;5:7.1 Pet. 2:19,20. în necaz. Stăruiți*Luca 18:1.Fapte 2:42;12:5.Efes. 6:18.Col. 4:2.1 Tes. 5:17. în rugăciune. 13 Ajutați*1 Cor. 16:1.2 Cor. 9:1,12.Evr. 6:10;13:16.1 Ioan 3:17. pe sfinți când sunt în nevoie. Fiți primitori*1 Tim. 3:2.Tit 1:8.Evr. 13:2.1 Pet. 4:9. de oaspeți. 14 Binecuvântați*Mat. 5:44.Luca 6:28;23:34.Fapte 7:60.1 Cor. 4:12.1 Pet. 2:23;3:9. pe cei ce vă prigonesc: binecuvântați și nu blestemați. 15 Bucurați-vă*1 Cor. 12:26. cu cei ce se bucură; plângeți cu cei ce plâng. 16 Aveți*Cap. 15:5.1 Cor. 1:10.Filip. 2:2;3:16.1 Pet. 3:8. aceleași simțăminte unii față de alții. Nu umblați*Ps. 131:1,2.Ier. 45:5. după lucrurile înalte, ci rămâneți la cele smerite. Să nu*Prov. 3:7;26:12.Is. 5:21. Cap. 11:25. vă socotiți singuri înțelepți.

17 Nu*Prov. 20:22.Mat. 5:39.1 Tes. 5:15.1 Pet. 3:9. întoarceți nimănui rău pentru rău. Urmăriți*Cap. 14:16.2 Cor. 8:21. ce este bine înaintea tuturor oamenilor. 18 Dacă este cu putință, întru cât atârnă de voi, trăiți*Marcu 9:50. Cap. 14:19.Evr. 12:14. în pace cu toți oamenii. 19 Preaiubiților, nu*Lev. 19:18.Prov. 24:29. Vers. 17. vă răzbunați singuri, ci lăsați să se răzbune mânia lui Dumnezeu, căci este scris: „‘Răzbunarea*Deut. 32:35.Evr. 10:30. este a Mea; Eu voi răsplăti’, zice Domnul." 20 Dimpotrivă*Exod 23:4,5.Prov. 25:21,22.Mat. 5:44., „dacă îi este foame vrăjmașului tău, dă-i să mănânce; dacă-i este sete, dă-i să bea; căci, dacă vei face astfel, vei grămădi cărbuni aprinși pe capul lui". 21 Nu te lăsa biruit de rău, ci biruiește răul prin bine.