ASV · American Standard Version da Bíblia Sagrada
A Psalm of Asaph.
1 Surely God is good to Israel,
Even to such as are pure in heart.
2 But as for me, my feet were almost gone;
My steps had well nigh slipped.
3 For I was envious at the arrogant,
When I saw the prosperity of the wicked.
4 For there are no pangs in their death;
But their strength is firm.
5 They are not in trouble as other men;
Neither are they plagued like other men.
6 Therefore pride is as a chain about their neck;
Violence covereth them as a garment.
7 Their eyes stand out with fatness:
They have more than heart could wish.
8 They scoff, and in wickedness utter oppression:
They speak loftily.
9 They have set their mouth in the heavens,
And their tongue walketh through the earth.
10 Therefore his people return hither:
And waters of a full cup are drained by them.
11 And they say, How doth God know?
And is there knowledge in the Most High?
12 Behold, these are the wicked;
And, being alway at ease, they increase in riches.
13 Surely in vain have I cleansed my heart,
And washed my hands in innocency;
14 For all the day long have I been plagued,
And chastened every morning.
15 If I had said, I will speak thus;
Behold, I had dealt treacherously with the generation of thy children.
16 When I thought how I might know this,
It was too painful for me;
17 Until I went into the sanctuary of God,
And considered their latter end.
18 Surely thou settest them in slippery places:
Thou castest them down to destruction.
19 How are they become a desolation in a moment!
They are utterly consumed with terrors.
20 As a dream when one awaketh,
So, O Lord, when thou awakest, thou wilt despise their image.
21 For my soul was grieved,
And I was pricked in my heart:
22 So brutish was I, and ignorant;
I was as a beast before thee.
23 Nevertheless I am continually with thee:
Thou hast holden my right hand.
24 Thou wilt guide me with thy counsel,
And afterward receive me to glory.
25 Whom have I in heaven but thee?
And there is none upon earth that I desire besides thee.
26 My flesh and my heart faileth;
But God is the strength of my heart and my portion for ever.
27 For, lo, they that are far from thee shall perish:
Thou hast destroyed all them that play the harlot, departing from thee.
28 But it is good for me to draw near unto God:
I have made the Lord Jehovah my refuge,
That I may tell of all thy works.
Domínio Público. Esta tradução bíblica de domínio público é trazida a você por cortesia de eBible.org.
VDC · Bíblia Cornilescu 1924
Un psalm al lui Asaf
1 Da, bun este Dumnezeu cu Israel,
cu cei cu inima curată!
2 Totuși era să mi se îndoaie piciorul
și erau să-mi alunece pașii!
3 CăciIov 21:7.Ps. 37:1.Ier. 12:1. mă uitam cu jind la cei nesocotiți
când vedeam fericirea celor răi.
4 Într-adevăr, nimic nu-i tulbură până la moarte
și trupul le este încărcat de grăsime.
5 N-auIov 21:9. parte de suferințele omenești
și nu sunt loviți ca ceilalți oameni.
6 De aceea mândria le slujește ca salbă
și asuprirea este haina care-iPs. 109:18. învelește.
7 Li se bulbucă ochiiIov 15:27.Ps. 17:10;119:70.Ier. 5:28. de grăsime
și au mai mult decât le-ar dori inima.
8 RâdPs. 53:1. și vorbescOsea 7:16. cu răutate de asuprire:
vorbesc2 Pet. 2:18.Iuda 16. de sus,
9 își înalță guraApoc. 13:6. până la ceruri
și limba le cutreieră pământul.
10 De aceea aleargă lumea la ei,
înghitePs. 75:8. apă din plin
11 și zice: „CeIov 22:13.Ps. 10:11;94:7. ar putea să știe Dumnezeu
și ce ar putea să cunoască Cel Preaînalt?"
12 Așa sunt cei răi:
totdeauna fericițiVers. 3. și își măresc bogățiile.
13 DegeabaIov 21:15;34:9;35:3.Mal. 3:14. dar mi-am curățit eu inima
și mi-amPs. 26:6. spălat mâinile în nevinovăție,
14 căci în fiecare zi sunt lovit
și în toate diminețile sunt pedepsit.
15 Dacă aș zice: „Vreau să vorbesc ca ei",
iată că n-aș fi credincios neamului copiilor Tăi.
16 M-amEcl. 8:17. gândit la aceste lucruri ca să le pricep,
dar zadarnică mi-a fost truda,
17 până ce amPs. 77:13. intrat în Sfântul Locaș al lui Dumnezeu
și am luat seama la soartaPs. 37:38. de la urmă a celor răi.
18 Da, Tu-i puiPs. 35:1. în locuri alunecoase
și-i arunci în prăpăd.
19 Cum sunt nimiciți într-o clipă!
Sunt pierduți, prăpădiți printr-un sfârșit năprasnic.
20 CaIov 20:8.Ps. 90:5,6.Is. 29:7,8. un vis la deșteptare,
așa le lepezi chipul, Doamne, laPs. 78:65. deșteptarea Ta!
21 Când mi seVers. 3. amăra inima
și mă simțeam străpuns în măruntaie,
22 eram prostPs. 92:6.Prov. 30:2. și fără judecată,
eram ca un dobitoc înaintea Ta.
23 Însă eu sunt totdeauna cu Tine,
Tu m-ai apucat de mâna dreaptă;
24 mă vei călăuziPs. 32:8.Is. 58:8. cu sfatul Tău,
apoi mă vei primi în slavă.
25 PeFilip. 3:8. cine altul am eu în cer afară de Tine?
Și pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decât în Tine.
26 CarneaPs. 84:2;119:81. și inima pot să mi se prăpădească,
fiindcă Dumnezeu va fi pururea stânca inimii mele și parteaPs. 16:5;119:57. mea de moștenire.
27 Căci iată că cei cePs. 119:155. se depărtează de Tine pier;
Tu nimicești pe toți cei ce-Ți sunt necredincioșiExod 34:15.Num. 15:39.Iac. 4:4..
28 Cât pentru mine, fericirea mea este să mă apropiiEvr. 10:22. de Dumnezeu:
pe Domnul Dumnezeu Îl fac locul meu de adăpost,
ca să povestescPs. 107:22;118:17. toate lucrările Tale.