1 O gün Kral Ahaşveroş Yahudi düşmanı Hamanın malını mülkünü Kraliçe Estere verdi. Esterin Mordekaya yakınlığını açıklaması üzerine Mordekay kralın huzuruna kabul edildi.

2 Kral, Hamandan geri almış olduğu mühür yüzüğünü parmağından çıkarıp Mordekaya verdi. Ester de onu Hamanın malının mülkünün yöneticisi atadı.

3 Ester yine kralla görüştü. Ağlayarak onun ayaklarına kapandı. Agaklı Hamanın Yahudilere karşı kurduğu düzene ve kötü tasarıya engel olması için yalvardı.

4 Kral altın asasını Estere doğru uzatınca Ester ayağa kalkıp kralın önünde durdu

5 ve şöyle dedi: ‹‹Kral benden hoşnutsa ve uygun görüyorsa, benden hoşlanıyorsa ve dileğimi uygun buluyorsa, Agaklı Hammedata oğlu Hamanın krallığın bütün illerinde yaşayan Yahudilerin yok edilmesini buyurmak için yazdırdığı mektupları yazılı olarak geçersiz kılsın.

6 Halkımın felakete uğradığını görmeye nasıl dayanırım? Soydaşlarımın öldürülmesine tanık olmaya nasıl dayanırım?››

7 Kral Ahaşveroş, Kraliçe Estere ve Yahudi Mordekaya, ‹‹Bakın›› dedi, ‹‹Hamanın malını mülkünü Estere verdim ve Yahudileri yok etmeyi tasarladığı için Hamanı darağacına astırdım.

8 Ama kral adına yazılmış ve onun yüzüğüyle mühürlenmiş yazıyı kimse geçersiz kılamaz. Bunun için, uygun gördüğünüz biçimde kral adına Yahudi sorunu konusunda şimdi siz yazın ve kralın yüzüğüyle mühürleyin.››

9 Bunun üzerine üçüncü ay olan Sivan ayının yirmi üçüncü günü kralın yazmanları çağrıldı. Mordekayın buyurduğu her şey, Hoddudan Kûşa dek uzanan bölgedeki yüz yirmi yedi ilde yaşayan Yahudilere, satraplara, vali ve önderlere yazıldı. Her il için kendi işaretleri, her halk için kendi dili kullanıldı. Yahudilere de kendi alfabelerinde ve kendi dillerinde yazıldı.

10 Mordekay Kral Ahaşveroş adına yazdırdığı mektupları kralın yüzüğüyle mühürledi ve kralın hizmetinde kullanılmak üzere yetiştirilen atlara binmiş ulaklarla her yere gönderdi.

11 Kral mektuplarda Yahudilere bütün kentlerde toplanma ve kendilerini koruma hakkını veriyordu. Ayrıca kendilerine, çocuklarına ve kadınlarına saldırabilecek herhangi bir düşman halkın ya da ilin silahlı güçlerini öldürüp yok etmelerine, kökünü kurutmalarına ve mallarını mülklerini yağmalamalarına izin veriyordu.

12 Bu izin Kral Ahaşveroşun bütün illerinde tek bir gün -on ikinci ayın, yani Adar ayının on üçüncü günü- geçerli olacaktı.

13 Bütün halklara duyurulan bu fermanın metni her ilde yasa yerine geçecekti. Böylece Yahudiler belirlenen gün düşmanlarından öç almaya hazır olacaklardı.

14 Kralın hizmetindeki atlara binen ulaklar, kralın buyruğuna uyarak hemen dörtnala yola koyuldular. Ferman Sus Kalesinde de okundu.

15 Mordekay, lacivert ve beyaz bir krallık giysisiyle, başında büyük bir altın taç ve sırtında ince ketenden mor bir pelerinle kralın huzurundan ayrıldı. Sus Kenti sevinç çığlıklarıyla yankılandı.

16 Yahudiler için aydınlık ve sevinç, mutluluk ve onur dolu günler başlamıştı.

17 Kralın buyruğu ve fermanı ulaştığı her ilde ve her kentte Yahudiler arasında sevinç ve mutluluğa yol açtı. Şölenler düzenlendi, bir bayram havası doğdu. Ülkedeki halklardan çok sayıda kişi Yahudi oldu; çünkü Yahudi korkusu hepsini sarmıştı.

1 În aceeaşi zi, împăratul Ahaşveroş a dat împărătesei Estera casa lui Haman, vrăjmaşul Iudeilor. Şi Mardoheu a venit înaintea împăratului, căci Estera arătase legătura ei de rudenie cu el.

2 Împăratul şi -a scos inelul, pe care -l luase înapoi dela Haman, şi l -a dat lui Mardoheu. Estera, din partea ei, a pus pe Mardoheu peste casa lui Haman.

3 Apoi Estera a vorbit din nou înaintea împăratului. S'a aruncat la picioarele lui, a plîns, l -a rugat să oprească urmările răutăţii lui Haman, Agaghitul, şi izbînda planurilor lui împotriva Iudeilor.

4 Împăratul a întins toiagul împărătesc de aur Esterei, care s'a ridicat şi a stat în picioare înaintea împăratului.

5 Ea a zis atunci: ,,Dacă împăratul găseşte cu cale şi dacă am căpătat trecerea înaintea lui, dacă lucrul pare potrivit împăratului, şi dacă eu sînt plăcută înaintea lui, să se scrie ca să se întoarcă scrisorile făcute de Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, şi scrise de el cu gînd să peardă pe Iudeii cari sînt în toate ţinuturile împăratului.

6 Căci cum aş putea eu să văd nenorocirea, care ar atinge pe poporul meu, şi cum aş putea să văd nimicirea neamului meu?``

7 Împăratul Ahaşveroş a zis împărătesei Estera şi Iudeului Mardoheu: ,,Iată, am dat Esterei casa lui Haman, şi el a fost spînzurat pe spînzurătoare, pentrucă întinsese mîna împotriva Iudeilor.

8 Scrieţi dar în folosul Iudeilor cum vă va plăcea, în numele împăratului, şi pecetluiţi cu inelul împăratului. Căci o scrisoare scrisă în numele împăratului şi pecetluită cu inelul împăratului nu poate fi desfiinţată.``

9 Logofeţii împăratului au fost chemaţi în vremea aceea, în a douăzeci şi treia zi a lunii a treia, adică luna Sivan, şi au scris, după tot ce a poruncit Mardoheu, Iudeilor, căpeteniilor oştirii, dregătorilor şi mai marilor celor o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi aşezate de la India la Etiopia, fiecărui ţinut după scrierea lui, fiecărui popor după limba lui, şi Iudeilor după scrierea şi limba lor.

10 Au scris în numele împăratului Ahaşveroş, şi au pecetluit cu inelul împăratului. Au trimes scrisorile prin alergători, călări pe cai şi catîri născuţi din iepe.

11 Prin aceste scrisori, împăratul dădea voie Iudeilor, ori în care cetate ar fi fost, să se adune şi să-şi apere viaţa, să nimicească, să omoare şi să peardă, împreună cu pruncii şi femeile lor, pe toţi aceia din fiecare popor şi din fiecare ţinut cari ar lua armele să -i lovească, şi să le prădeze averile.

12 Aceasta să se facă într'o singură zi, în toate ţinuturile împăratului Ahaşveroş, şi anume în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar.

13 Aceste scrisori cuprindeau hotărîrea care trebuia vestită în fiecare ţinut, şi dădeau de ştire tuturor popoarelor că Iudeii stau gata pentru ziua aceea ca să se răzbune pe vrăjmaşii lor.

14 Alergătorii, călări pe cai şi pe catîri, au plecat îndată şi în toată graba, după porunca împăratului. Hotărîrea a fost vestită şi în capitala Susa.

15 Mardoheu a ieşit dela împărat, cu o haină împărătească albastră şi albă, cu o mare cunună de aur, şi cu o mantie de in subţire şi de purpură. Cetatea Susa striga şi se bucura.

16 Pentru Iudei nu era decît fericire şi bucurie, veselie şi slavă.

17 În fiecare ţinut şi în fiecare cetate, pretutindeni unde ajungea porunca împăratului şi hotărîrea lui, a fost între Iudei bucurie şi veselie, ospeţe şi zile de sărbătoare. Şi mulţi oameni dintre popoarele ţării s'au făcut Iudei, căci îi apucase frica de Iudei.