1 Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.
2 Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.
3 Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!
4 Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.
5 Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:
6 nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.
7 Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.
8 Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.
9 Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.
10 Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.
11 Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.
12 Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.
13 Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.
14 Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?
15 Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.
16 Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!
17 Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!
18 Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.
19 Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.
20 Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.
1 א זבובי מות יבאיש יביע שמן רוקח יקר מחכמה מכבוד סכלות מעט
2 ב לב חכם לימינו ולב כסיל לשמאלו
3 ג וגם בדרך כשהסכל (כשסכל) הלך לבו חסר ואמר לכל סכל הוא
4 ד אם רוח המושל תעלה עליך מקומך אל תנח כי מרפא יניח חטאים גדולים
5 ה יש רעה ראיתי תחת השמש--כשגגה שיצא מלפני השליט
6 ו נתן הסכל במרומים רבים ועשירים בשפל ישבו
7 ז ראיתי עבדים על סוסים ושרים הלכים כעבדים על הארץ
8 ח חפר גומץ בו יפול ופרץ גדר ישכנו נחש
9 ט מסיע אבנים יעצב בהם בוקע עצים יסכן בם
10 י אם קהה הברזל והוא לא פנים קלקל וחילים יגבר ויתרון הכשיר חכמה
11 יא אם ישך הנחש בלוא לחש ואין יתרון לבעל הלשון
12 יב דברי פי חכם חן ושפתות כסיל תבלענו
13 יג תחלת דברי פיהו סכלות ואחרית פיהו הוללות רעה
14 יד והסכל ירבה דברים לא ידע האדם מה שיהיה ואשר יהיה מאחריו מי יגיד לו
15 טו עמל הכסילים תיגענו--אשר לא ידע ללכת אל עיר
16 טז אי לך ארץ שמלכך נער ושריך בבקר יאכלו
17 יז אשריך ארץ שמלכך בן חורים ושריך בעת יאכלו בגבורה ולא בשתי
18 יח בעצלתים ימך המקרה ובשפלות ידים ידלף הבית
19 יט לשחוק עשים לחם ויין ישמח חיים והכסף יענה את הכל
20 כ גם במדעך מלך אל תקלל ובחדרי משכבך אל תקלל עשיר כי עוף השמים יוליך את הקול ובעל הכנפים (כנפים) יגיד דבר