1 Domnul a chemat pe Moise; i -a vorbit din cortul întîlnirii, şi a zis:

2 ,,Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le: Cînd cineva dintre voi va aduce un dar Domnului, să -l aducă din vite, fie din cireadă fie din turmă.

3 Dacă darul lui va fi o ardere de tot din cireadă, să -l aducă din partea bărbătească fără cusur; şi anume să -l aducă la uşa cortului întîlnirii, înaintea Domnului, ca să fie plăcut Domnului.

4 Să-şi pună mîna pe capul dobitocului adus ca ardere de tot, şi va fi primit de Domnul, ca să facă ispăşire pentru el.

5 Să junghie viţelul înaintea Domnului; şi preoţii, fiii lui Aaron, să aducă sîngele, şi să -l stropească de jur împrejur pe altarul dela uşa cortului întîlnirii.

6 Să jupoaie viţelul adus ca ardere de tot, şi să -l taie în bucăţi.

7 Fiii preotului Aaron să facă foc pe altar şi să pună lemne pe foc.

8 Preoţii, fiii lui Aaron, să aşeze bucăţile, capul şi grăsimea, pe lemnele puse pe focul de pe altar.

9 Să spele cu apă măruntaiele şi picioarele; şi preotul să le ardă toate pe altar. Aceasta este o ardere de tot, o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.

10 Dacă darul lui va fi o ardere de tot din turmă, de miei sau capre, să aducă o parte bărbătească fără cusur.

11 Să -l junghie în partea de miazănoapte a altarului, înaintea Domnului; şi preoţii, fiii lui Aaron, să -i stropească sîngele pe altar de jur împrejur.

12 El să -l taie în bucăţi; şi preotul să le pună, împreună cu capul şi grăsimea, pe lemnele din focul de pe altar.

13 Să spele cu apă măruntaiele şi picioarele, şi preotul să le aducă pe toate, şi să le ardă pe altar. Aceasta este o ardere de tot, o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.

14 Dacă darul adus de el Domnului va fi o ardere de tot din păsări, să -l aducă din turturele sau din pui de porumbel.

15 Preotul să aducă pasărea pe altar; să -i despice capul cu unghia, şi s'o ardă pe altar, iar sîngele să i se scurgă pe un perete al altarului.

16 Să scoată guşa cu penele ei, şi s'o arunce lîngă altar, spre răsărit, în locul unde se strînge cenuşa.

17 Să -i frîngă aripile, fără să le deslipească; şi preotul să ardă pasărea pe altar, pe lemnele de pe foc. Aceasta este o ardere de tot, o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.

1 א ויקר א אל משה וידבר יהוה אליו מאהל מועד לאמר

2 ב דבר אל בני ישראל ואמרת אלהם אדם כי יקריב מכם קרבן ליהוה--מן הבהמה מן הבקר ומן הצאן תקריבו את קרבנכם

3 ג אם עלה קרבנו מן הבקר זכר תמים יקריבנו אל פתח אהל מועד יקריב אתו לרצנו לפני יהוה

4 ד וסמך ידו על ראש העלה ונרצה לו לכפר עליו

5 ה ושחט את בן הבקר לפני יהוה והקריבו בני אהרן הכהנים את הדם וזרקו את הדם על המזבח סביב אשר פתח אהל מועד

6 ו והפשיט את העלה ונתח אתה לנתחיה

7 ז ונתנו בני אהרן הכהן אש--על המזבח וערכו עצים על האש

8 ח וערכו בני אהרן הכהנים את הנתחים את הראש ואת הפדר--על העצים אשר על האש אשר על המזבח

9 ט וקרבו וכרעיו ירחץ במים והקטיר הכהן את הכל המזבחה עלה אשה ריח ניחוח ליהוה  {ס}

10 י ואם מן הצאן קרבנו מן הכשבים או מן העזים לעלה--זכר תמים יקריבנו

11 יא ושחט אתו על ירך המזבח צפנה--לפני יהוה וזרקו בני אהרן הכהנים את דמו על המזבח--סביב

12 יב ונתח אתו לנתחיו ואת ראשו ואת פדרו וערך הכהן אתם על העצים אשר על האש אשר על המזבח

13 יג והקרב והכרעים ירחץ במים והקריב הכהן את הכל והקטיר המזבחה--עלה הוא אשה ריח ניחח ליהוה  {פ}

14 יד ואם מן העוף עלה קרבנו ליהוה  והקריב מן התרים או מן בני היונה--את קרבנו

15 טו והקריבו הכהן אל המזבח ומלק את ראשו והקטיר המזבחה ונמצה דמו על קיר המזבח

16 טז והסיר את מראתו בנצתה והשליך אתה אצל המזבח קדמה--אל מקום הדשן

17 יז ושסע אתו בכנפיו לא יבדיל והקטיר אתו הכהן המזבחה על העצים אשר על האש  עלה הוא אשה ריח ניחח--ליהוה  {ס}