1 Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:
2 ,,Răsbună pe copiii lui Israel împotriva Madianiţilor, apoi vei fi adăugat la poporul tău.``
3 Moise a vorbit poporului şi a zis: ,,Înarmaţi dintre voi nişte bărbaţi pentru oştire, şi să meargă împotriva Madianului, ca să aducă la îndeplinire răzbunarea Domnului împotriva Madianului.
4 Să trimeteţi la oaste cîte o mie de oameni de seminţie, din toate seminţiile lui Israel.``
5 Au luat dintre miile lui Israel cîte o mie de oameni de seminţie, adică douăsprezece mii de oameni înarmaţi pentru oaste.
6 Moise a trimes la oaste pe aceşti o mie de oameni de seminţie, şi a trimes cu ei pe fiul preotului Eleazar, Fineas, care ducea uneltele sfinte şi trîmbiţele răsunătoare.
7 Au înaintat împotriva Madianului, după porunca pe care o dăduse lui Moise Domnul; şi au omorît pe toţi bărbaţii.
8 Împreună cu toţi ceilalţi, au omorît şi pe împăraţii Madianului: Evi, Rechem, Ţur, Hur şi Reba, cei cinci împăraţi ai Madianului; au ucis cu sabia şi pe Balaam, fiul lui Beor.
9 Copiii lui Israel au luat prinse pe femeile Madianiţilor cu pruncii lor, şi le-au jăfuit toate vitele, toate turmele şi toate bogăţiile.
10 Le-au ars toate cetăţile pe cari le locuiau şi toate ocoalele lor.
11 Au luat toată prada şi toate jafurile de oameni şi dobitoace;
12 şi pe cei prinşi, prada şi jafurile, le-au adus lui Moise, preotului Eleazar, şi adunării copiilor lui Israel, cari erau tăbărîţi în cîmpia Moabului, lîngă Iordan, în faţa Ierihonului.
13 Moise, preotul Eleazar, şi toţi mai marii adunării, le-au ieşit înainte, afară din tabără.
14 Şi Moise s'a mîniat pe căpeteniile oştirii, pe căpeteniile peste o mie şi pe căpeteniile peste o sută, cari se întorceau dela război.
15 El le -a zis: ,,Cum? Aţi lăsat cu viaţă pe toate femeile?
16 Iată, ele sînt acelea cari, după cuvîntul lui Balaam, au tîrît pe copiii lui Israel să păcătuiască împotriva Domnului, în fapta lui Peor; şi atunci a izbucnit urgia în adunarea Domnului.
17 Acum, dar, omorîţi pe orice prunc de parte bărbătească, şi omorîţi pe orice femeie care a cunoscut pe un bărbat culcîndu-se cu el;
18 dar lăsaţi cu viaţă pentru voi toţi pruncii de parte femeiască şi pe toate fetele cari n'au cunoscut împreunarea cu un bărbat.
19 Iar voi, tăbărîţi şapte zile afară din tabără; toţi aceia dintre voi cari au ucis pe cineva, şi toţi cei ce s'au atins de vre un mort, să se cureţe a treia şi a şaptea zi, ei şi cei prinşi de voi.
20 Să curăţiţi deasemenea orice haină, orice lucru de piele, orice lucru de păr de capră şi orice unealtă de lemn.``
21 Preotul Eleazar a zis ostaşilor, cari se duseseră la război: ,,Iată ce este poruncit prin legea pe care a dat -o lui Moise Domnul.
22 Aurul, argintul, arama, ferul, cositorul şi plumbul,
23 orice lucru care poate suferi focul, să -l treceţi prin foc ca să se curăţească. Dar tot ce nu poate suferi focul, să fie curăţit cu apa de curăţire; să -l treceţi prin apă.
24 Să vă spălaţi hainele în ziua a şaptea şi veţi fi curaţi; apoi, veţi putea intra în tabără.``
25 Domnul a zis lui Moise:
26 ,,Fă, împreună cu preotul Eleazar şi cu căpeteniile caselor adunării, socoteala prăzii luate, fie oameni fie dobitoace.
27 Împarte prada între luptătorii cari s'au dus la oaste şi între toată adunarea.
28 Să iei întîi din partea ostaşilor cari s'au dus la oaste o dare pentru Domnul, şi anume: unul din cinci sute, atît din oameni cît şi din boi, măgari şi oi.
29 Să le luaţi din jumătatea cuvenită lor, şi să le dai preotului Eleazar ca un dar ridicat pentru Domnul.
30 Şi din jumătatea care se cuvine copiiilor lui Israel să iei unul din cincizeci, atît din oameni cît şi din boi, măgari şi oi, din orice dobitoc; şi să le dai Leviţilor, cari păzesc cortul Domnului.``
31 Moise şi preotul Eleazar au făcut ce poruncise lui Moise Domnul.
32 Prada de război, rămasă din jaful celor ce făcuseră parte din oaste, era de şase sute şaptezeci şi cinci de mii de oi,
33 şaptezeci şi două de mii de boi,
34 şasezeci şi una de mii de măgari,
35 şi treizeci şi două de mii de suflete, adică femei cari nu cunoscuseră împreunarea cu un bărbat.
36 Jumătatea care alcătuia partea celor ce se duseseră la oaste, a fost de trei sute treizeci şi şapte de mii cinci sute de oi,
37 din cari şase sute şaptezeci şi cinci au fost luaţi ca dare Domnului;
38 treizeci şi şase de mii de boi, din cari şaptezeci şi doi luaţi ca dare Domnului;
39 treizeci de mii cinci sute de măgari, din cari şasezeci şi unu luaţi ca dare Domnului;
40 şi şasesprezece mii de inşi, din cari treizeci şi doi luaţi ca dare Domnului.
41 Moise a dat preotului Eleazar darea luată ca dar ridicat pentru Domnul, după cum îi poruncise Domnul.
42 Jumătatea cuvenită copiilor lui Israel, pe care a despărţit -o Moise de a bărbaţilor cari merseseră la oaste,
43 şi care era partea adunării, a fost de trei sute treizeci şi şapte de mii cinci sute de oi,
44 treizeci şi şase de mii de boi,
45 treizeci de mii cinci sute de măgari,
46 şi şasesprezece mii de suflete.
47 Din această jumătate care se cuvenea copiilor lui Israel, Moise a luat unul din cincizeci, atît din oameni cît şi din dobitoace; şi le -a dat Leviţilor, cari păzesc cortul Domnului, după cum îi poruncise Domnul.
48 Căpeteniile oştirii, căpeteniile peste o mie şi căpeteniile peste o sută, s'au apropiat de Moise,
49 şi i-au zis: ,,Robii tăi au făcut socoteala ostaşilor cari erau subt poruncile noastre, şi nu lipseşte niciun om dintre noi.
50 Noi aducem deci, ca dar Domnului, fiecare ce a găsit ca scule de aur, şi anume: lănţişoare, brăţări, inele, cercei şi salbe, ca să se facă ispăşire pentru sufletele noastre înaintea Domnului.``
51 Moise şi preotul Eleazar au primit de la ei toate aceste scule lucrate în aur.
52 Tot aurul, pe care l-au adus Domnului căpeteniile peste o mie şi căpeteniile peste o sută, ca dar ridicat, cîntărea şasesprezece mii şapte sute cincizeci de sicli.
53 Oamenii din oaste au păstrat fiecare pentru sine prada pe care o făcuse.
54 Moise şi preotul Eleazar au luat aurul de la căpeteniile peste o mie şi dela căpeteniile peste o sută, şi l-au adus în cortul întîlnirii, ca aducere aminte pentru copiii lui Israel înaintea Domnului.
1 א וידבר יהוה אל משה לאמר
2 ב נקם נקמת בני ישראל מאת המדינים אחר תאסף אל עמיך
3 ג וידבר משה אל העם לאמר החלצו מאתכם אנשים לצבא ויהיו על מדין לתת נקמת יהוה במדין
4 ד אלף למטה אלף למטה--לכל מטות ישראל תשלחו לצבא
5 ה וימסרו מאלפי ישראל אלף למטה--שנים עשר אלף חלוצי צבא
6 ו וישלח אתם משה אלף למטה לצבא אתם ואת פינחס בן אלעזר הכהן לצבא וכלי הקדש וחצצרות התרועה בידו
7 ז ויצבאו על מדין כאשר צוה יהוה את משה ויהרגו כל זכר
8 ח ואת מלכי מדין הרגו על חלליהם את אוי ואת רקם ואת צור ואת חור ואת רבע--חמשת מלכי מדין ואת בלעם בן בעור הרגו בחרב
9 ט וישבו בני ישראל את נשי מדין ואת טפם ואת כל בהמתם ואת כל מקנהם ואת כל חילם בזזו
10 י ואת כל עריהם במושבתם ואת כל טירתם--שרפו באש
11 יא ויקחו את כל השלל ואת כל המלקוח--באדם ובבהמה
12 יב ויבאו אל משה ואל אלעזר הכהן ואל עדת בני ישראל את השבי ואת המלקוח ואת השלל--אל המחנה אל ערבת מואב אשר על ירדן ירחו {ס}
13 יג ויצאו משה ואלעזר הכהן וכל נשיאי העדה--לקראתם אל מחוץ למחנה
14 יד ויקצף משה על פקודי החיל שרי האלפים ושרי המאות הבאים מצבא המלחמה
15 טו ויאמר אליהם משה החייתם כל נקבה
16 טז הן הנה היו לבני ישראל בדבר בלעם למסר מעל ביהוה על דבר פעור ותהי המגפה בעדת יהוה
17 יז ועתה הרגו כל זכר בטף וכל אשה ידעת איש למשכב זכר--הרגו
18 יח וכל הטף בנשים אשר לא ידעו משכב זכר--החיו לכם
19 יט ואתם חנו מחוץ למחנה--שבעת ימים כל הרג נפש וכל נגע בחלל תתחטאו ביום השלישי וביום השביעי--אתם ושביכם
20 כ וכל בגד וכל כלי עור וכל מעשה עזים וכל כלי עץ--תתחטאו {ס}
21 כא ויאמר אלעזר הכהן אל אנשי הצבא הבאים למלחמה זאת חקת התורה אשר צוה יהוה את משה
22 כב אך את הזהב ואת הכסף את הנחשת את הברזל את הבדיל ואת העפרת
23 כג כל דבר אשר יבא באש תעבירו באש וטהר--אך במי נדה יתחטא וכל אשר לא יבא באש תעבירו במים
24 כד וכבסתם בגדיכם ביום השביעי וטהרתם ואחר תבאו אל המחנה {ס}
25 כה ויאמר יהוה אל משה לאמר
26 כו שא את ראש מלקוח השבי באדם ובבהמה--אתה ואלעזר הכהן וראשי אבות העדה
27 כז וחצית את המלקוח בין תפשי המלחמה היצאים לצבא--ובין כל העדה
28 כח והרמת מכס ליהוה מאת אנשי המלחמה היצאים לצבא--אחד נפש מחמש המאות מן האדם ומן הבקר ומן החמרים ומן הצאן
29 כט ממחציתם תקחו ונתתה לאלעזר הכהן תרומת יהוה
30 ל וממחצת בני ישראל תקח אחד אחז מן החמשים מן האדם מן הבקר מן החמרים ומן הצאן--מכל הבהמה ונתתה אתם ללוים שמרי משמרת משכן יהוה
31 לא ויעש משה ואלעזר הכהן כאשר צוה יהוה את משה
32 לב ויהי המלקוח--יתר הבז אשר בזזו עם הצבא צאן שש מאות אלף ושבעים אלף--וחמשת אלפים
33 לג ובקר שנים ושבעים אלף
34 לד וחמרים אחד וששים אלף
35 לה ונפש אדם--מן הנשים אשר לא ידעו משכב זכר כל נפש שנים ושלשים אלף
36 לו ותהי המחצה--חלק היצאים בצבא מספר הצאן שלש מאות אלף ושלשים אלף ושבעת אלפים וחמש מאות
37 לז ויהי המכס ליהוה מן הצאן--שש מאות חמש ושבעים
38 לח והבקר--ששה ושלשים אלף ומכסם ליהוה שנים ושבעים
39 לט וחמרים שלשים אלף וחמש מאות ומכסם ליהוה אחד וששים
40 מ ונפש אדם ששה עשר אלף ומכסם ליהוה--שנים ושלשים נפש
41 מא ויתן משה את מכס תרומת יהוה לאלעזר הכהן--כאשר צוה יהוה את משה
42 מב וממחצית בני ישראל אשר חצה משה מן האנשים הצבאים
43 מג ותהי מחצת העדה מן הצאן--שלש מאות אלף ושלשים אלף שבעת אלפים וחמש מאות
44 מד ובקר ששה ושלשים אלף
45 מה וחמרים שלשים אלף וחמש מאות
46 מו ונפש אדם ששה עשר אלף
47 מז ויקח משה ממחצת בני ישראל את האחז אחד מן החמשים--מן האדם ומן הבהמה ויתן אתם ללוים שמרי משמרת משכן יהוה כאשר צוה יהוה את משה
48 מח ויקרבו אל משה הפקדים אשר לאלפי הצבא--שרי האלפים ושרי המאות
49 מט ויאמרו אל משה עבדיך נשאו את ראש אנשי המלחמה אשר בידנו ולא נפקד ממנו איש
50 נ ונקרב את קרבן יהוה איש אשר מצא כלי זהב אצעדה וצמיד טבעת עגיל וכומז--לכפר על נפשתינו לפני יהוה
51 נא ויקח משה ואלעזר הכהן את הזהב--מאתם כל כלי מעשה
52 נב ויהי כל זהב התרומה אשר הרימו ליהוה--ששה עשר אלף שבע מאות וחמשים שקל מאת שרי האלפים ומאת שרי המאות
53 נג אנשי הצבא בזזו איש לו
54 נד ויקח משה ואלעזר הכהן את הזהב מאת שרי האלפים והמאות ויבאו אתו אל אהל מועד זכרון לבני ישראל לפני יהוה {פ}