1 Ascultaţi Cuvîntul Domnului, copiii lui Israel! Căci Domnul are o judecată cu locuitorii ţării, pentru că nu este adevăr, nu este îndurare, nu este cunoştinţă de Dumnezeu în ţară.
2 Fiecare jură strîmb şi minte, ucide, fură, şi prea curveşte; năpăstuieşte şi face omoruri după omoruri.
3 De aceea, ţara se va jăli, toţi ceice o locuiesc vor tînji, împreună cu fiarele cîmpului şi păsările cerului; chiar şi peştii mării vor pieri.
4 Dar nimeni să nu certe pe altul, nimeni să nu mustre pe altul, căci poporul tău este ca ceice se ceartă cu preoţii.
5 Te vei poticni ziua, proorocul se va poticni şi el împreună cu tine noaptea, şi pe mama ta o voi nimici.
6 Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă. Fiindcă ai lepădat cunoştinţa, şi Eu te voi lepăda, şi nu-Mi vei mai fi preot. Fiindcă ai uitat Legea Dumnezeului tău, voi uita şi Eu pe copiii tăi!
7 Cu cît s'au înmulţit, cu atît au păcătuit împotriva Mea. De aceea, le voi preface slava în ocară.
8 Ei se hrănesc din jertfele pentru păcatele poporului Meu, şi sînt lacomi de nelegiuirile lui.
9 Dar şi preotului i se va întîmpla ca şi poporului; îl voi pedepsi după umbletele lui, şi -i voi răsplăti după faptele lui.
10 Vor mînca şi tot nu se vor sătura, vor curvi şi tot nu se vor înmulţi, pentrucă au părăsit pe Domnul şi poruncile Lui.
11 Curvia, vinul şi mustul iau minţile omului.
12 Poporul Meu îşi întreabă lemnul lui, şi toiagul lui îi prooroceşte; căci duhul curviei îi duce în rătăcire, şi sînt necredincioşi Dumnezeului lor.
13 Aduc jertfe pe vîrful munţilor, ard tămîie pe dealuri, supt stejari, plopi şi terebinţi, a căror umbră este plăcută. De aceea, fetele voastre curvesc, şi nurorile voastre sînt prea curve.
14 Nu pot pedepsi pe fetele voastre pentrucă sînt curve, nici pe nurorile voastre pentru că sînt preacurve, căci ei înşişi se duc la oparte cu nişte curve, şi jertfesc împreună cu desfrînatele din temple. Poporul fără minte aleargă spre pieire.
15 Dacă tu curveşti, Israele, măcar Iuda să nu se facă vinovat. Nu vă duceţi măcar la Ghilgal, nu vă suiţi la Bet-Aven, şi nu juraţi zicînd: ,,Viu este Domnul!``
16 Pentrucă Israel dă din picioare ca o mînzată neîmblînzită; şi să -l mai pască Domnul acum ca pe un miel în imaşuri întinse!
17 Efraim s'a lipit de idoli: lasă -l în pace!
18 Abea au încetat să bea, şi se dedau la curvie; cîrmuitorii lor sînt lacomi, da, sînt lacomi după ruşine!
19 Vîntul îi va strînge cu aripile lui, şi vor fi daţi de ruşine cu altarele lor!
1 א שמעו דבר יהוה בני ישראל כי ריב ליהוה עם יושבי הארץ--כי אין אמת ואין חסד ואין דעת אלהים בארץ
2 ב אלה וכחש ורצח וגנב ונאף פרצו ודמים בדמים נגעו
3 ג על כן תאבל הארץ ואמלל כל יושב בה בחית השדה ובעוף השמים וגם דגי הים יאספו
4 ד אך איש אל ירב ואל יוכח איש ועמך כמריבי כהן
5 ה וכשלת היום וכשל גם נביא עמך לילה ודמיתי אמך
6 ו נדמו עמי מבלי הדעת כי אתה הדעת מאסת ואמאסאך (ואמאסך) מכהן לי ותשכח תורת אלהיך אשכח בניך גם אני
7 ז כרבם כן חטאו לי כבודם בקלון אמיר
8 ח חטאת עמי יאכלו ואל עונם ישאו נפשו
9 ט והיה כעם ככהן ופקדתי עליו דרכיו ומעלליו אשיב לו
10 י ואכלו ולא ישבעו הזנו ולא יפרצו כי את יהוה עזבו לשמר
11 יא זנות ויין ותירוש יקח לב
12 יב עמי בעצו ישאל ומקלו יגיד לו כי רוח זנונים התעה ויזנו מתחת אלהיהם
13 יג על ראשי ההרים יזבחו ועל הגבעות יקטרו תחת אלון ולבנה ואלה כי טוב צלה על כן תזנינה בנותיכם וכלותיכם תנאפנה
14 יד לא אפקוד על בנותיכם כי תזנינה ועל כלותיכם כי תנאפנה--כי הם עם הזנות יפרדו ועם הקדשות יזבחו ועם לא יבין ילבט
15 טו אם זנה אתה ישראל אל יאשם יהודה ואל תבאו הגלגל ואל תעלו בית און ואל תשבעו חי יהוה
16 טז כי כפרה סררה סרר ישראל עתה ירעם יהוה ככבש במרחב
17 יז חבור עצבים אפרים הנח לו
18 יח סר סבאם הזנה הזנו אהבו הבו קלון מגניה
19 יט צרר רוח אותה בכנפיה ויבשו מזבחותם {פ}