1 Voi înşivă ştiţi, fraţilor, că venirea noastră la voi n'a fost zadarnică.

2 Dupăce am suferit şi am fost batjocoriţi în Filipi, cum ştiţi, am venit plini de încredere în Dumnezeul nostru, să vă vestim Evanghelia lui Dumnezeu în mijlocul multor lupte.

3 Căci propovăduirea noastră nu se întemeiază nici pe rătăcire, nici pe necurăţie, nici pe viclenie.

4 Ci, fiindcă Dumnezeu ne -a găsit vrednici să ne încredinţeze Evanghelia, căutăm să vorbim aşa ca să placem nu oamenilor, ci lui Dumnezeu, care ne cercetează inima.

5 În adevăr, cum bine ştiţi, niciodată n'am întrebuinţat vorbe măgulitoare, nici haina lăcomiei: martor este Dumnezeu.

6 N'am căutat slavă dela oameni: nici dela voi, nici dela alţii, deşi, ca apostoli ai lui Hristos, am fi putut să cerem cinste.

7 Dimpotrivă, ne-am arătat blînzi în mijlocul vostru, ca o doică ce-şi creşte cu drag copiii.

8 Astfel, în dragostea noastră fierbinte pentru voi, eram gata să vă dăm nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, dar chiar şi viaţa noastră, atît de scumpi ne ajunseserăţi.

9 Vă aduceţi aminte, fraţilor, de osteneala şi munca noastră. Cum lucram zi şi noapte, ca să nu fim sarcină niciunuia din voi, şi vă propovăduiam Evanghelia lui Dumnezeu.

10 Voi sînteţi martori, şi Dumnezeu deasemenea, că am avut o purtare sfîntă, dreaptă şi fără prihană faţă de voi, cari credeţi.

11 Ştiţi iarăş că am fost pentru fiecare din voi, ca un tată cu copiii lui: vă sfătuiam, vă mîngîiam şi vă adeveream,

12 să vă purtaţi într'un chip vrednic de Dumnezeu, care vă cheamă la Împărăţia şi slava Sa.

13 Deaceea mulţămim fără încetare lui Dumnezeu că, atunci cînd aţi primit Cuvîntul lui Dumnezeu, auzit dela noi, l-aţi primit nu ca pe cuvîntul oamenilor, ci, aşa cum şi este în adevăr, ca pe Cuvîntul lui Dumnezeu, care lucrează şi în voi cari credeţi.

14 Căci, fraţilor, voi aţi călcat pe urmele Bisericilor lui Dumnezeu, cari sînt în Hristos Isus, în Iudea; pentrucă şi voi aţi suferit din partea celor de un neam cu voi aceleaşi rele, pe cari le-au suferit ele din partea Iudeilor.

15 Iudeii aceştia au omorît pe Domnul Isus şi pe prooroci, pe noi ne-au prigonit, nu plac lui Dumnezeu, şi sînt vrăjmaşi tuturor oamenilor,

16 căci ne opresc să vorbim Neamurilor, ca să fie mîntuite. Astfel, ei totdeauna pun vîrf păcatelor lor. Dar, la urmă, i -a ajuns mînia lui Dumnezeu!

17 Noi, fraţilor, după ce am fost despărţiţi cîtăva vreme de voi, cu faţa dar nu cu inima, am avut cu atît mai mult dorinţa să vă vedem.

18 Astfel, odată, şi chiar de două ori, am voit (eu, Pavel, cel puţin) să venim la voi; dar ne -a împedecat Satana.

19 Căci cine este, în adevăr, nădejdea, sau bucuria, sau cununa noastră de slavă? Nu sînteţi voi, înaintea Domnului nostru Isus Hristos, la venirea Lui?

20 Da, voi sînteţi slava şi bucuria noastră.

1 弟兄们， 你们都知道， 我们进到你们那里， 并不是白费工夫的。

2 我们从前在腓立比虽然受了苦， 又被凌辱， 可是靠着我们的 神， 在强烈的反对之下， 仍然放胆向你们述说 神的福音， 这是你们知道的。

3 我们的呼吁， 不是错谬的， 不是污秽的， 也没有诡诈。

4 相反地， 神既然考验过我们， 把福音委托给我们， 我们就传讲， 不像是讨人欢心的， 而是讨那察验我们心思的 神的喜悦。

5 我们从来不说奉承的话， 这是你们知道的， 神可以作证， 我们并没有借故起贪心，

6 也没有向你们或别人求取人的荣誉。

7 我们身为基督使徒的， 虽然有权利受人尊敬， 但我们在你们中间却是谦和的， 就像母亲乳养自己的孩子。

8 我们这样疼爱你们， 不但乐意把 神的福音传给你们， 连自己的性命也乐意给你们， 因为你们是我们所爱的。

9 弟兄们， 你们应该记得我们的辛苦和劳碌； 我们把 神的福音传给你们的时候， 怎样昼夜作工， 免得你们有人受累。

10 我们对你们信的人是多么圣洁、公义、无可指摘， 这是你们和 神都可以作证的。

11 正如你们知道的， 我们是怎样好像父亲对待儿女一样对待你们各人：

12 劝勉你们， 鼓励你们， 叮嘱你们， 要你们行事为人， 配得上那召你们进入他的国和荣耀的 神。

13 我们也为这缘故不住感谢 神， 因为你们接受了我们所传的 神的道， 不认为这是人的道， 而认为这确实是 神的道。这道也运行在你们信的人里面。

14 弟兄们， 你们好像犹太地在基督耶稣里 神的众教会一样， 他们怎样遭受犹太人的迫害， 你们也照样遭受同族人的迫害。

15 这些犹太人杀了主耶稣和众先知， 又把我们赶出来。他们得不到 神的喜悦， 并且和所有的人作对，

16 阻挠我们向外族人传道， 不让他们得救， 以致恶贯满盈。 神的忿怒终必临到他们身上。

17 弟兄们， 我们被迫暂时离开你们， 不过是身体离开， 心却没有离开。我们非常渴望再见到你们。

18 因此， 我们很想到你们那里去， 我保罗也一再想去， 只是撒但阻挡了我们。

19 我们主耶稣再来的时候， 我们在他面前的盼望、喜乐或所夸耀的冠冕是什么呢？不就是你们吗？

20 是的， 你们就是我们的荣耀， 我们的喜乐。