1 În al doilea an al domniei lui Nebucadneţar, Nebucadneţar a avut nişte visuri. Duhul îi era turburat, şi i -a perit somnul.

2 Împăratul a poruncit să cheme pe vrăjitori, pe cititorii în stele, pe descîntători şi pe Haldei, ca să -i spună visurile. Ei au venit, şi s'au înfăţişat înaintea împăratului.

3 Împăratul le -a zis: ,,Am visat un vis; duhul îmi este turburat, şi aş vrea să ştiu visul acela.``

4 Haldeii au răspuns împăratului în limba aramaică: ,,Vecinic să trăieşti, împărate! Spune robilor tăi visul, şi-ţi vom arăta tîlcuirea lui!``

5 Împăratul a luat iarăş cuvîntul şi a zis Haldeilor: ,,Mi -a scăpat din minte lucrul acela: dacă nu-mi veţi veţi face cunoscut visul şi tîlcuirea lui, veţi fi făcuţi bucăţi, şi casele voastre vor fi prefăcute într'un morman de murdării.

6 Dar dacă-mi veţi spune visul şi tîlcuirea lui, veţi primi dela mine daruri şi răsplătiri, şi mare cinste. Deaceea, spuneţi-mi visul şi tălmăcirea lui!``

7 Ei au răspuns a doua oară: ,,Să spună împăratul robilor săi visul, şi i -l vom tălmăci!``

8 Împăratul a luat iarăş cuvîntul şi a zis: ,,Văd, cu adevărat, că voiţi să cîştigaţi vreme, pentru că vedeţi că lucrul mi -a scăpat din minte.

9 Dacă deci nu-mi veţi spune visul, vă aşteaptă pe toţi aceeaş soartă, fiindcă vreţi să vă înţelegeţi ca să-mi spuneţi minciuni şi neadevăruri, pînă se vor schimba vremurile. De aceea, spuneţi-mi visul, ca să ştiu dacă sînteţi în stare să mi -l şi tîlcuiţi!``

10 Haldeii au răspuns împăratului: ,,Nu este nimeni pe pămînt, care să poată spune ce cere împăratul; deaceea niciodată niciun împărat, oricît de mare şi puternic ar fi fost, n'a cerut aşa ceva dela niciun vrăjitor, cititor în stele sau Haldeu!

11 Ce cere împăratul este greu; nu este nimeni care să spună lucrul acesta împăratului, afară de zei, a căror locuinţă nu este printre muritori!``

12 La auzul acestor cuvinte, împăratul s'a mîniat, şi s'a supărat foarte tare. A poruncit să piardă pe toţi înţelepţii Babilonului.

13 Hotărîrea ieşise, înţelepţii începuseră să fie omorîţi, şi căutau şi pe Daniel şi pe tovarăşii lui, ca să -i piardă.

14 Atunci Daniel a vorbit cu minte şi cu judecată lui Arioc, căpetenia străjerilor împăratului, care ieşise să omoare pe înţelepţii Babilonului.

15 A luat cuvîntul şi a zis lui Arioc, căpitanul împăratului: ,,Pentruce a dat împăratul o poruncă atît de aspră?`` Arioc a spus lui Daniel cum stau lucrurile.

16 Şi Daniel s'a dus la împărat, şi l -a rugat să -i dea vreme ca să dea împăratului tîlcuirea.

17 Apoi Daniel s'a dus în casa lui, şi a spus despre lucrul acesta tovarăşilor săi Hanania, Mişael şi Azaria,

18 rugîndu -i să ceară îndurarea Dumnezeului cerurilor pentru această taină, ca să nu piară Daniel şi tovarăşii săi odată cu ceilalţi înţelepţi ai Babilonului.

19 După aceea i s'a descoperit lui Daniel taina într'o vedenie în timpul nopţii. Şi Daniel a binecuvîntat pe Dumnezeul cerurilor.

20 Daniel a luat cuvîntul şi a zis: ,,Binecuvîntat să fie Numele lui Dumnezeu, din vecinicie în vecinicie! A Lui este înţelepciunea şi puterea.

21 El schimbă vremurile şi împrejurările; El răstoarnă şi pune pe împăraţi; El dă înţelepciune înţelepţilor şi pricepere celor pricepuţi!

22 El descopere ce este adînc şi ascuns; El ştie ce este în întunerec şi la El locuieşte lumina....

23 Pe Tine, Dumnezeul părinţilor mei, Te slăvesc şi Te laud că mi-ai dat înţelepciune şi putere, şi mi-ai făcut cunoscut ce Ţi-am cerut noi; căci ne-ai descoperit taina împăratului!``.

24 După aceea, Daniel s'a dus la Arioc, căruia îi poruncise împăratul să piardă pe înţelepţii Babilonului; s'a dus, şi i -a vorbit aşa: ,,Nu pierde pe înţelepţii Babilonului! Du-mă înaintea împăratului, şi voi da împăratului tîlcuirea!``

25 Arioc a dus degrabă pe Daniel înaintea împăratului, şi i -a vorbit aşa: ,,Am găsit între prinşii de război ai lui Iuda un om care va da împăratului tîlcuirea!``

26 Împăratul a luat cuvîntul şi a zis lui Daniel, care se numea Beltşaţar: ,,Eşti tu în stare să-mi spui visul pe care l-am visat şi tîlcuirea lui?``

27 Daniel a răspuns înaintea împăratului, şi a zis: ,,Ce cere împăratul este o taină pe care înţelepţii, cititorii în stele, vrăjitorii şi ghicitorii nu sînt în stare s'o descopere împăratului.

28 Dar este în ceruri un Dumnezeu, care descopere tainele, şi care face cunoscut împăratului Nebucadneţar ce se va întîmpla în vremurile de pe urmă. Iată visul tău şi vedeniile pe cari le-ai avut în patul tău.

29 În patul tău, împărate, ţi-au venit în minte gînduri cu privire la cele ce vor fi după aceste vremuri; şi Celce descopere tainele ţi -a făcut cunoscut ce se va întîmpla.

30 Însă dacă mi s'a descoperit taina aceasta, nu înseamnă că este în mine o înţelepciune mai mare decît a tuturor celor vii, ci pentru ca să se dea împăratului tîlcuirea ei, şi să afli ce-ţi doreşte inima să ştii.

31 Tu, împărate, te uitai, şi iată că ai văzut un chip mare. Chipul acesta era foarte mare, şi de o strălucire nemai pomenită. Stătea în picioare înaintea ta, şi înfăţişarea lui era înfricoşătoare.

32 Capul chipului acestuia era de aur curat; pieptul şi braţele îi erau de argint; pîntecele şi coapsele îi erau de aramă;

33 fluierele picioarele, de fer; picioarele, parte de fer, şi parte de lut.

34 Tu te uitai la el, şi s'a deslipit o piatră, fără ajutorul vreunei mîni, a izbit picioarele de fer şi de lut ale chipului, şi le -a făcut bucăţi.

35 Atunci ferul, lutul, arama, argintul şi aurul s'au sfărîmat împreună şi s'au făcut ca pleava din arie vara; le -a luat vîntul, şi nici urmă nu s'a mai găsit din ele. Dar piatra, care sfărîmase chipul, s'a făcut un munte mare, şi a umplut tot pămîntul.

36 Iată visul. Acum îi vom spune şi tîlcuirea înaintea împăratului.

37 Tu, împărate, eşti împăratul împăraţilor, căci Dumnezeul cerurilor ţi -a dat împărăţie, putere, bogăţie şi slavă.

38 El ţi -a dat în mîni, ori unde locuiesc ei, pe copiii oamenilor, fiarele cîmpului şi păsările cerului, şi te -a făcut stăpîn peste toate acestea: tu eşti capul de aur!

39 După tine, se va ridica o altă împărăţie, mai neînsemnată decît a ta; apoi o a treia împărăţie, care va fi de aramă, şi care va stăpîni peste tot pămîntul.

40 Va fi o a patra împărăţie, tare ca ferul; după cum ferul sfărîmă şi rupe totul, şi ea va sfărîma şi va rupe totul, ca ferul care face totul bucăţi.

41 Şi după cum ai văzut picioarele şi degetele picioarelor parte de lut de olar şi parte de fer, tot aşa şi împărăţia aceasta va fi împărţită; dar va rămînea în ea ceva din tăria ferului, tocmai aşa cum ai văzut ferul amestecat cu lutul.

42 Şi după cum degetele dela picioare erau parte de fer şi parte de lut, tot aşa şi împărăţia aceasta va fi în parte tare şi în parte plăpîndă.

43 Dacă ai văzut ferul amestecat cu lutul, înseamnă că se vor amesteca prin legături omeneşti de căsătorie, dar nu vor fi lipiţi unul de altul, după cum ferul nu se poate uni cu lutul.

44 Dar în vremea acestor împăraţi, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăţie, care nu va fi nimicită niciodată, şi care nu va trece supt stăpînirea unui alt popor. Ea va sfărîma şi va nimici toate acele împărăţii, şi ea însăş va dăinui vecinic.

45 Aceasta înseamnă piatra, pe care ai văzut -o deslipindu-se din munte, fără ajutorul vreunei mîni, şi care a sfărîmat ferul, arama, lutul, argintul şi aurul. Dumnezeul cel mare a făcut deci cunoscut împăratului ce are să se întîmple după aceasta. Visul este adevărat, şi tîlcuirea lui este temeinică.``

46 Atunci împăratul Nebucadneţar a căzut cu faţa la pămînt şi s'a închinat înaintea lui Daniel, şi a poruncit să i se aducă jertfe de mîncare şi miresme.

47 Împăratul a vorbit lui Daniel şi a zis: ,,Cu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi Domnul împăraţilor, şi El descopere tainele, fiindcă ai putut să descoperi taina aceasta!``

48 Apoi împăratul a înălţat pe Daniel, şi i -a dat daruri multe şi bogate; i -a dat stăpînire peste tot ţinutul Babilonului, şi l -a pus ca cea mai înaltă căpetenie a tuturor înţelepţilor Babilonului.

49 Daniel a rugat pe împărat să dea grija trebilor ţinutului Babilonului în mîna lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego. Daniel însă a rămas la curtea împăratului.

1 尼布甲尼撒在位第二年， 他作了梦， 因此心里烦乱， 不能入睡。

2 于是王吩咐人把术士、用法术的、行邪术的和迦勒底人都召来， 要他们把王的梦告诉王。他们来了， 站在王面前。

3 王对他们说： "我作了一个梦， 心里烦乱， 我要知道这是什么梦。"

4 迦勒底人用亚兰话对王说： "愿王万岁！ 请把那梦告诉仆人， 我们好解释梦的意思。"

5 王回答迦勒底人说： "我已经定旨： 如果你们不把那梦和梦的意思向我说明， 就必被碎尸万段， 你们的家必成为废墟。

6 如果你们能把那梦和梦的意思向我解释， 就必从我这里得礼物、奖赏和大尊荣， 所以你们要把梦和梦的意思向我解释。"

7 他们第二次回答王说： "请王把梦告诉仆人， 我们好解释梦的意思。"

8 王回答说： "我清楚知道你们企图拖延时间， 因为你们看出我已经定旨。

9 如果你们不把那梦向我说明， 只有一个办法对付你们。你们串通在我面前胡言乱语， 希望时势有所改变。你们现在要把梦告诉我， 好使我知道你们真能把梦的意思向我解释。"

10 迦勒底人在王面前回答说： "世上没有人能把王所问的事说出来， 因为从来没有一个伟大和有权势的君王向术士、用法术的和迦勒底人询问过这样的事。

11 王所问的事很难答， 除了那不和世人同住的神明以外， 没有人能在王面前把这事说出来。"

12 因此， 王大发烈怒， 下令杀绝巴比伦所有的智慧人。

13 于是王的御旨发出， 要把智慧人都杀死； 人就寻找但以理和他的同伴， 要杀死他们。

14 那时， 王的护卫长亚略出来， 要杀死巴比伦的智慧人， 但以理就婉转机敏地向他询问；

15 但以理对王的护卫长亚略说： "王的命令为什么这样严厉呢？"亚略就把这事告诉但以理。

16 但以理就进去， 求王宽限， 使他可以把那梦的意思为王解释。

17 但以理回到自己的家里， 把这事告诉他的同伴哈拿尼雅、米沙利和亚撒利雅，

18 要他们为这隐秘的事祈求天上的 神怜悯， 免得但以理和他的同伴与巴比伦其余的智慧人一同灭亡。

19 于是这隐秘的事在夜间的异象中给但以理显明了。但以理就称颂天上的 神。

20 但以理说： "愿 神的名得称颂， 从永远直到永远， 因为智慧和能力都是属他的。

21 他改变时间、季节； 他废王、立王； 他赐智慧给智慧人， 赐知识给聪明人。

22 他显明深奥和隐密的事， 他洞悉暗中的一切， 因为光明与他同住。

23 我列祖的 神啊！ 我感谢你， 赞美你！ 你把智慧和能力赐了给我； 我们向你所求的， 现在你已向我显明， 把王的事告诉了我们。"

24 于是但以理进去见亚略， 就是王委派去杀绝巴比伦的智慧人的， 对他这样说： "不要杀绝巴比伦的智慧人； 请把我带到王面前， 我要把梦的意思向王解释。"

25 亚略就急忙把但以理带到王面前， 对王这样说： "我在被掳的犹大人中找到一个能把梦的意思向王说明的人。"

26 王问称为伯提沙撒的但以理说： "你能向我说明我所见的梦和梦的意思吗？"

27 但以理在王面前回答说： "王所问的那隐秘的事， 没有智慧人、用法术的、术士和占星家能向王解释；

28 只有一位在天上的 神能把一切隐秘的事显明； 他已经把日后将要发生的事告诉你尼布甲尼撒王了。你的梦和你躺在床上时脑海中出现的异象就是这样：

29 王啊！ 你躺在床上时， 想到日后将要发生的事， 那显明隐秘事的 神就把将要发生的事向你说明了。

30 现在这隐秘的事向我显明， 并不是因为我的智慧胜过所有的人， 而是要使王知道梦的意思和你心想明白的事。

31 "王啊！ 你正在观看， 看见有一座大像， 那像甚高， 非常光耀， 竖立在你面前， 样貌十分可怕。

32 这像的头是纯金的， 胸膛和手臂是银的， 腹和腰是铜的，

33 腿是铁的， 脚是铁和泥混杂的。

34 你正观看的时候， 有一块非人手凿成的石头， 击在那座大像铁和泥混杂的脚上， 把脚砸碎了。

35 于是铁、泥、铜、银、金都一同砸得粉碎， 好像夏天禾场上的糠秕， 被风吹散， 无处可寻； 那打碎这像的石头却变成一座大山， 充满全地。

36 "这就是那梦， 现在我们要在王面前讲解那梦的意思。

37 王啊！ 你是万王之王， 天上的 神已经把国度、权柄、能力和尊荣都赐给你；

38 也把散居在各处的世人、田野的走兽和空中的飞鸟， 都交在你手里， 使你管理这一切。你就是那金头。

39 在你以后， 另一国将兴起， 不及于你。后有第三国， 就是那铜的， 要统治全地。

40 还有第四国， 坚强如铁， 因为铁能砸碎击破万物； 铁怎样压碎一切， 那国也要照样砸碎一切。

41 正如你看见那像的脚和脚趾是窑匠的泥和铁混杂的， 那国也必分裂； 正如你看见铁和陶泥混合在一起， 那国也必有铁的坚硬。

42 那些脚趾是铁和泥混杂的， 那国也必是部分坚强， 部分脆弱。

43 你怎样看见铁和陶泥混合在一起， 那国的人也必和列国的人通婚混杂， 却不能彼此联合， 正如铁和泥不能混杂一样。

44 那些王在位的时候， 天上的 神必兴起另一个永不灭亡的国， 国权必不归给别族的人。这国必砸碎毁灭其他各国； 并且这国必存到永远。

45 正如你看见那块从山而出， 非人手凿成的石头， 把铁、铜、泥、银和金都砸碎了， 伟大的 神已把日后必有的结局都告诉王了。这梦是确实的， 梦的意思也是准确的。"

46 尼布甲尼撒王俯伏在地， 向但以理下拜， 又下令向但以理献上供物和香品。

47 王对但以理说： "你们的 神真是万神之神， 万王之王， 又是显明隐秘事的， 因为你能把这隐秘的事显明出来。"

48 于是王提升但以理， 赐他许多贵重的礼物， 使他管理巴比伦全省， 又立他为总长， 管理巴比伦所有的智慧人。

49 但以理求王， 王就委派沙得拉、米煞、亚伯尼歌管理巴比伦省的政务； 但以理却在朝中侍立。