1 Toţi vameşii şi păcătoşii se apropiau de Isus ca să -L asculte.
2 Şi Fariseii şi cărturarii cîrteau şi ziceau: ,,Omul acesta primeşte pe păcătoşi, şi mănîncă cu ei.``
3 Dar El le -a spus pilda aceasta:
4 ,,Care om dintre voi, dacă are o sută de oi, şi pierde pe una din ele, nu lasă pe celelalte nouăzeci şi nouă pe islaz, şi se duce după cea pierdută, pînă cînd o găseşte?
5 După ce a găsit -o, o pune cu bucurie pe umeri;
6 şi, cînd se întoarce acasă, cheamă pe prietenii şi vecinii săi, şi le zice: ,Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută.`
7 Tot aşa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăieşte, decît pentru nouă zeci şi nouă de oameni neprihăniţi cari n'au nevoie de pocăinţă.
8 Sau care femeie, dacă are zece lei (Greceşte: drahme.) de argint, şi pierde unul din ei, nu aprinde o lumină, nu mătură casa, şi nu caută cu băgare de seamă pînă cînd îl găseşte?
9 După ce l -a găsit, cheamă pe prietenele şi vecinele ei, şi zice: ,Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci am găsit leul, pe care -l pierdusem.`
10 Tot aşa, vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăieşte.``
11 El a mai zis: ,,Un om avea doi fii.
12 Cel mai tînăr din ei a zis tatălui său: ,Tată, dă-mi partea de avere, ce mi se cuvine.` Şi tatăl le -a împărţit averea.
13 Nu după multe zile, fiul cel mai tînăr a strîns totul, şi a plecat într'o ţară depărtată, unde şi -a risipit averea, ducînd o viaţă destrăbălată.
14 După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă.
15 Atunci s'a dus şi s'a lipit de unul din locuitorii ţării aceleia, care l -a trimes pe ogoarele lui să -i păzească porcii.
16 Mult ar fi dorit el să se sature cu roşcovele, pe cari le mîncau porcii, dar nu i le da nimeni.
17 Şi -a venit în fire, şi a zis: ,Cîţi argaţi ai tatălui meu au belşug de pîne, iar eu mor de foame aici!
18 Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu, şi -i voi zice: Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta,
19 şi nu mai sînt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argaţii tăi.`
20 Şi s'a sculat, şi a plecat la tatăl său. Cînd era încă departe, tatăl său l -a văzut, şi i s'a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui, şi l -a sărutat mult.
21 Fiul i -a zis: ,Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta, nu mai sînt vrednic să mă chem fiul tău.`
22 Dar tatăl a zis robilor săi: ,Aduceţi repede haina cea mai bună, şi îmbrăcaţi -l cu ea; puneţi -i un inel în deget, şi încălţăminte în picioare.
23 Aduceţi viţelul cel îngrăşat, şi tăiaţi -l. Să mîncăm şi să ne veselim;
24 căci acest fiu al meu era mort, şi a înviat; era pierdut, şi a fost găsit.` Şi au început să se veselească.
25 Fiul cel mai mare era la ogor. Cînd a venit şi s'a apropiat de casă, a auzit muzică şi jocuri.
26 A chemat pe unul din robi, şi a început să -l întrebe ce este.
27 Robul acela i -a răspuns: ,Fratele tău a venit înapoi, şi tatăl tău a tăiat viţelul cel îngrăşat, pentrucă l -a găsit iarăş sănătos şi bine.`
28 El s'a întărîtat de mînie, şi nu voia să intre în casă. Tatăl său a ieşit afară, şi l -a rugat să intre.
29 Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său: ,Iată, eu îţi slujesc ca un rob de atîţia ani, şi niciodată nu ţi-am călcat porunca; şi mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei;
30 iar cînd a venit acest fiu al tău, care ţi -a mîncat averea cu femeile desfrînate, i-ai tăiat viţelul cel îngrăşat.`
31 ,Fiule`, i -a zis tatăl, ,tu întotdeauna eşti cu mine, şi tot ce am eu este al tău.
32 Dar trebuia să ne veselim şi să ne bucurăm, pentrucă acest frate al tău era mort, şi a înviat, era pierdut şi a fost găsit.``
1 众税吏和罪人， 都接近耶稣， 要听他讲道。
2 法利赛人和经学家， 纷纷议论说： "这个人接待罪人， 又和他们一起吃饭。"
3 耶稣就对他们讲了这个比喻， 说：
4 "你们中间谁有一百只羊， 失去一只， 不把九十九只留下在旷野， 去寻找那失落的， 直到找着呢？
5 既找着了， 就欢欢喜喜地放在肩上，
6 回到家里， 请朋友邻舍来， 对他们说： ‘请大家和我一同欢乐， 因为我失去的羊已经找到了！ ’
7 我告诉你们， 因为一个罪人悔改， 天上也要这样为他欢乐， 比为九十九个不用悔改的义人欢乐更大。
8 "或是一个女人， 有十个银币， 失去一个， 哪能不点上灯， 打扫屋子， 细细地找， 直到找着呢？
9 既找着了， 就请朋友邻舍来， 说： ‘请大家和我一同欢乐， 因为我失去的那个银币， 已经找到了。’
10 我告诉你们， 因为一个罪人悔改， 神的使者也必这样为他欢乐。"
11 耶稣又说： "某人有两个儿子。
12 小儿子对父亲说： ‘爸爸， 请把我应得的家业给我。’父亲就把财产分给他们两兄弟。
13 过了不多几天， 小儿子收拾一切， 到远方去了， 在那里生活放荡， 浪费钱财。
14 他花尽了一切所有的， 那地方又遇上了严重的饥荒， 就穷困起来；
15 于是他去投靠当地的一个居民。那人打发他到田里去放猪，
16 他恨不得吃猪所吃的豆荚， 可是没有人给他。
17 他醒悟过来， 说： ‘我父亲有那么多雇工， 又有丰富的食物， 我却要在这里饿死吗？
18 我要起来， 到我父亲那里去， 对他说： 爸爸， 我得罪了天， 也得罪了你，
19 不配再称为你的儿子， 把我当作一个雇工吧！ ’
20 于是他起来往父亲那里去。他还在远处时， 他父亲看见了他， 就动了慈心， 跑过去抱着他， 连连与他亲嘴。
21 儿子说： ‘爸爸， 我得罪了天， 也得罪了你， 不配再称为你的儿子。’
22 父亲却吩咐仆人说： ‘快把那最好的袍子拿来给他穿， 把戒指戴在他手上， 把鞋穿在他脚上，
23 把肥牛犊牵来宰了， 我们要吃喝快乐，
24 因为我这儿子是死而复活、失而又得的。’他们就欢乐起来。
25 "那时， 大儿子正在田里。他回来离家不远的时候， 听见音乐跳舞的声音，
26 就叫了一个仆人来， 问他这是怎么一回事。
27 仆人说： ‘你弟弟回来了， 你父亲因为他平安无恙地回来， 就宰了肥牛犊。’
28 大儿子就生气， 不肯进去； 父亲出来劝他。
29 他对父亲说： ‘你看， 我服事你这么多年， 从来没有违背过你的命令， 可是你没有给我一只山羊羔， 叫我和朋友一同欢乐。
30 但你这个儿子， 常常跟娼妓在一起， 花尽了你的财产， 他一回来， 你倒为他宰杀肥牛犊！ ’
31 父亲对他说： ‘孩子， 你常跟我在一起， 我的一切都是你的。
32 只是因为你这个弟弟是死而复活、失而又得的， 我们应该欢喜快乐。’"