1 ,,Acum, către voi se îndreaptă porunca aceasta, preoţilor!

2 Dacă nu veţi asculta, dacă nu vă veţi pune inima ca să daţi slavă Numelui Meu, zice Domnul oştirilor, voi arunca în voi blestemul, şi voi blestema binecuvîntările voastre; da, le-am şi blestemat, pentrucă n'aveţi pe inimă porunca Mea.

3 Iată, vă voi nimici sămînţa, şi vă voi arunca balega în faţă, balega vitelor pe cari le jertfiţi, şi veţi fi luaţi împreună cu ele.

4 Veţi şti atunci că Eu v'am dat porunca aceasta, pentruca legămîntul Meu cu Levi să rămînă în picioare, zice Domnul oştirilor.

5 Legămîntul Meu cu el era un legămînt de viaţă şi de pace. I l-am dat ca să se teamă de Mine; şi el s'a temut de Mine, a tremurat de Numele Meu.

6 Legea adevărului era în gura lui, şi nu s'a găsit nimic nelegiuit pe buzele lui; a umblat cu Mine în pace şi în neprihănire, şi pe mulţi i -a abătut dela rău.

7 Căci buzele preotului trebuie să păzească ştiinţa, şi din gura lui se aşteaptă învăţătură, pentru că el este un sol al Domnului oştirilor.

8 Dar voi v'aţi abătut din cale, aţi făcut din Lege un prilej de cădere pentru mulţi, şi aţi călcat legămîntul lui Levi, zice Domnul oştirilor.

9 De aceea şi Eu vă voi face să fiţi dispreţuiţi şi înjosiţi înaintea întregului popor, pentrucă n'aţi păzit căile Mele, ci căutaţi la faţa oamenilor, cînd tîlmăciţi Legea.

10 N'avem toţi un singur Tată? Nu ne -a făcut un singur Dumnezeu? Pentruce dar sîntem aşa de necredincioşi unul faţă de altul, pîngărind astfel legămîntul părinţilor noştri?

11 Iuda s'a arătat necredincios, şi în Iuda şi la Ierusalim s'a săvîrşit o urîciune; fiindcă Iuda a spurcat ce este închinat Domnului, ce iubeşte Domnul, şi s'a unit cu fiica unui dumnezeu străin.

12 Domnul va nimici pe omul care a făcut lucrul acesta, pe cel ce veghează şi răspunde, îl va nimici din corturile lui Iacov, şi va nimici pe cel ce aduce un dar de mîncare Domnului oştirilor.

13 Iată acum ce mai faceţi: Acoperiţi cu lacrămi altarul Domnului, cu plînsete şi gemete, aşa încît El nu mai caută la darurile de mîncare, şi nu mai poate primi nimic din mînile voastre.

14 Şi dacă întrebaţi: ,Pentruce?`... Pentrucă Domnul a fost martor între tine şi nevasta din tinereţa ta, căreia acum nu -i eşti credincios, măcar că este tovarăşa şi nevasta cu care ai încheiat legămînt!

15 Nu ne -a dat Unul singur Dumnezeu suflarea de viaţă şi ne -a păstrat -o? Şi ce cere acel Unul singur? Sămînţă dumnezeiască! Luaţi seama dar în mintea voastră, şi niciunul să nu fie necredincios nevestei din tinereţa lui!

16 ,Căci Eu urăsc despărţirea în căsătorie, -zice Domnul, Dumnezeul lui Israel, -şi pe cel ce îşi acopere haina cu sîlnicie, -zice Domnul oştirilor. -De aceea, luaţi seama în mintea voastră, şi nu fiţi necredincioşi!``

17 Voi obosiţi pe Domnul prin cuvintele voastre, şi mai întrebaţi: ,,Cu ce L-am obosit?`` -,,Prin faptul că ziceţi: ,Oricine face rău este bun înaintea Domnului, şi de el are plăcere!` Sau: ,,Unde este Dumnezeul dreptăţii?``

1 Kunigai, jums skirtas šitas įspėjimas.

2 "Jei neklausysite, nesidėsite į širdį ir nešlovinsite mano vardo, Aš siųsiu jums prakeikimą. Aš jau prakeikiau jus, nes jūs nesidedate to į širdį.

3 Aš sudrausiu jūsų palikuonis, drėbsiu jūsų aukų mėšlą jums į veidą ir jus pačius pašalinsiu.

4 Tada žinosite, jog Aš daviau jums šį įspėjimą, laikydamasis sandoros su Levio palikuonimis.

5 Mano sandora su juo buvo gyvenimas ir ramybė, kad manęs bijotų ir gerbtų mano vardą.

6 Tiesos įstatymas buvo jo burnoje, netiesos nebuvo jo lūpose. Jis su manimi vaikščiojo ramybėje ir tiesoje ir daugelį nukreipė nuo nuodėmės.

7 Kunigo lūpos turėtų teikti žinių ir iš jo burnos bus ieškoma įstatymo, nes jis yra kareivijų Viešpaties pasiuntinys.

8 Bet jūs palikote tą kelią, suklaidinote daugelį savo mokymu, sulaužėte Levio sandorą,­sako kareivijų Viešpats.­

9 Todėl ir Aš jus paniekinsiu ir menkaverčius padarysiu visos tautos akivaizdoje, nes nesilaikėte mano kelių ir buvote šališki įstatymo reikaluose".

10 Argi visi nesame vieno tėvo vaikai? Argi ne tas pats Dievas mus sutvėrė? Kodėl klastingai elgiamės vienas su kitu ir laužome savo tėvų sandorą?

11 Neištikimai ir bjauriai elgėsi Judas, Izraelis ir Jeruzalė. Jie išniekino Viešpaties šventyklą, kurią Jis mylėjo, vesdami svetimų dievų dukteris.

12 Viešpats sunaikins tuos žmones iš Jokūbo palapinių, kurie taip daro, nors jie aukoja kareivijų Viešpačiui!

13 Viešpaties aukurą jūs užliejote ašaromis, verksmais ir dejavimais, nes Jis nebežiūri į jūsų aukas ir nebepriima jų iš jūsų rankų.

14 Jūs klausiate: "Kodėl?" Todėl, kad Viešpats yra liudytojas tarp tavęs ir tavo jaunystės žmonos, kuriai tu buvai neištikimas, nors ji yra tavo draugė ir sandoros žmona.

15 Argi jūs nebuvote padaryti vienas kūnas ir viena dvasia? Kodėl vienas? Jis nori matyti gerą sėklą. Todėl saugokite savo dvasias ir būkite ištikimi savo žmonoms.

16 "Aš nekenčiu skyrybų, nekenčiu smurtu sutepto drabužio",­sako kareivijų Viešpats, Izraelio Dievas.

17 Jūs nuvarginote Viešpatį savo žodžiais. Jūs sakote: "Kaip mes Jį nuvarginome?" Sakydami: "Piktadarys yra geras Viešpaties akyse, tokie Jam patinka", arba: "Kur yra teisingasis Dievas?"