1 Fraţilor, voim să vă aducem la cunoştinţă harul, pe care l -a dat Dumnezeu în Bisericile Macedoniei.

2 În mijlocul multelor necazuri prin cari au trecut, bucuria lor peste măsură de mare şi sărăcia lor lucie, au dat naştere la un belşug de dărnicie din partea lor.

3 Vă mărturisesc că au dat de bună voie, după puterea lor, şi chiar peste puterile lor.

4 Şi ne-au rugat cu mari stăruinţe pentru harul şi părtăşia la această strîngere de ajutoare pentru sfinţi.

5 Şi au făcut aceasta nu numai cum nădăjduisem, dar s'au dat mai întîi pe ei înşişi Domnului, şi apoi nouă, prin voia lui Dumnezeu.

6 Noi dar, am rugat pe Tit să isprăvească această strîngere de ajutoare, pe care o începuse.

7 După cum sporiţi în toate lucrurile: în credinţă, în cuvînt, în cunoştinţă, în orice rîvnă, şi în dragostea voastră pentru noi, căutaţi să sporiţi şi în această binefacere.

8 Nu spun lucrul acesta ca să vă dau o poruncă; ci pentru rîvna altora, şi ca să pun la încercare curăţia dragostei voastre.

9 Căci cunoaşteţi harul Domnului nostru Isus Hristos. El, măcar că era bogat, s'a făcut sărac pentru voi, pentruca prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi.

10 În această privinţă vă dau un sfat. Şi sfatul acesta vă este de folos vouă, cari, de acum un an, cei dintîi aţi început nu numai să faceţi, ci să şi voiţi.

11 Isprăviţi dar acum de făcut; pentruca, după graba voinţei să fie şi înfăptuirea, potrivit cu mijloacele voastre.

12 Pentrucă, dacă este bunăvoinţă, darul este primit, avîndu-se în vedere ce are cineva, nu ce n'are.

13 Aici nu este vorba ca alţii să fie uşuraţi, iar voi strîmtoraţi;

14 ci este vorba de o potrivire: în împrejurarea de acum, prisosul vostru să acopere nevoile lor, pentruca şi prisosul lor să acopere, la rîndul lui, nevoile voastre, aşa ca să fie o potrivire;

15 după cum este scris: ,,Cel ce strînsese mult, n'avea nimic de prisos, şi cel ce strînsese puţin, nu ducea lipsă.``

16 Mulţămiri fie aduse lui Dumnezeu, care a pus în inima lui Tit aceeaş rîvnă pentru voi.

17 Căci el a primit îndemnul nostru; ba încă, stăpînit de o rîvnă arzătoare, a pornit de bună voie spre voi.

18 Am trimes cu el şi pe fratele a cărui laudă în Evanghelie este răspîndită prin toate Bisericile.

19 Mai mult, el a fost ales de Biserici să meargă împreună cu noi în această lucrare de binefacere, pe care o săvîrşim spre slava Domnului şi ca o dovadă de bunăvoinţa noastră.

20 În chipul acesta, vrem ca nimeni să nu ne defaime cu privire la acest belşug de ajutoare, de care îngrijim.

21 Căci căutăm să lucrăm cinstit nu numai înaintea Domnului, ci şi înaintea oamenilor.

22 Am trimes cu ei pe fratele nostru, a cărui rîvnă am încercat -o de atîtea ori în multe împrejurări, şi care, de data aceasta, arată mult mai multă rîvnă, din pricina marei lui încrederi în voi.

23 Astfel, fie avînd în vedere pe Tit, care este părtaşul şi tovarăşul meu de lucru în mijlocul vostru; fie avînd în vedere pe fraţii noştri, cari sînt trimeşii Bisericilor şi fala lui Hristos:

24 daţi-le înaintea Bisericilor dovadă de dragostea voastră, şi arătaţi-le că avem dreptul să ne lăudăm cu voi.

1 Or, nous vous faisons connaître, frères, la grâce que Dieu a faite aux Églises de Macédoine;

2 C'est qu'ayant été éprouvés par plusieurs afflictions, ils ont été remplis de joie, et dans leur profonde pauvreté, ils ont répandu avec abondance les richesses de leur libéralité.

3 Car, je l'atteste, ils ont donné de leur propre mouvement, selon leur pouvoir, et même au-delà de leur pouvoir;

4 Nous priant très instamment de recevoir cette aumône et leur contribution pour l'assistance des saints.

5 Et ils n'ont pas seulement fait comme nous l'avions espéré, mais ils se sont donnés premièrement eux-mêmes au Seigneur, puis à nous, par la volonté de Dieu;

6 De sorte que nous avons prié Tite, comme il avait commencé cette œuvre de charité, de l'achever aussi auprès de vous.

7 C'est pourquoi, comme vous abondez en toutes choses, en foi, en parole, en connaissance, en zèle de toute sorte, et en amour pour nous, abondez aussi dans cette œuvre de charité.

8 Je ne le dis point par commandement, mais pour éprouver, par l'empressement des autres, la sincérité de votre amour.

9 Car vous connaissez la charité de notre Seigneur Jésus-Christ, qui, étant riche, s'est fait pauvre pour vous, afin que par sa pauvreté vous fussiez rendus riches.

10 Et en cela je vous donne un conseil, car cela vous convient, à vous qui non seulement avez commencé de le faire, mais qui en aviez eu le dessein dès l'année passée.

11 Achevez donc maintenant de le faire, afin que comme il y a eu la promptitude de la volonté, il y ait aussi l'accomplissement selon vos moyens.

12 Car, si la promptitude de la volonté existe, on est agréable à Dieu, selon ce qu'on a, et non selon ce qu'on n'a pas.

13 En effet, pour que les autres soient soulagés, il ne faut pas que vous soyez surchargés; au contraire, qu'il y ait égalité,

14 Que votre abondance supplée maintenant à leur indigence; afin que leur abondance supplée aussi à votre indigence, en sorte qu'il y ait égalité,

15 Selon qu'il est écrit: Celui qui recueillait beaucoup, n'en avait pas plus, et celui qui recueillait peu, n'en avait pas moins.

16 Or, grâces soient rendues à Dieu qui a mis le même zèle pour vous dans le cœur de Tite;

17 Car il s'est rendu à mon exhortation, et il est parti, avec un plus grand empressement et de son bon gré, pour vous voir.

18 Nous avons aussi envoyé avec lui le frère dont la louange est répandue dans toutes les Églises en ce qui concerne l'Évangile;

19 Et non seulement cela; mais il a été choisi aussi, par les Églises, pour nous accompagner dans le voyage, et pour porter les aumônes, que nous administrons à la gloire du Seigneur même, et selon l'ardeur de votre zèle.

20 Nous avons pris cette précaution, afin que personne ne pût nous blâmer dans l'administration de ces aumônes abondantes;

21 Ayant soin de faire ce qui est bien, non seulement devant le Seigneur, mais aussi devant les hommes.

22 Nous avons aussi envoyé avec eux notre frère, dont nous avons souvent éprouvé le zèle en plusieurs rencontres, et qui en aura plus encore en celle-ci, à cause de la grande confiance qu'il a en vous.

23 Ainsi, pour ce qui est de Tite, il est mon compagnon, et il travaille avec moi pour vous; et pour ce qui est de nos frères, ils sont les envoyés des Églises, et la gloire de Christ.

24 Donnez-leur donc, en présence des Églises, des preuves de votre charité, et du sujet que nous avons de nous glorifier de vous.