1 Proorocul Elisei a chemat pe unul din fiii proorocilor, şi i -a zis: ,,Încinge-ţi mijlocul, ia cu tine sticluţa aceasta cu untdelemn, şi du-te la Ramot în Galaad.

2 Cînd vei ajunge acolo, să cauţi să vezi pe Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimşi. Să te duci să -l ridici din mijlocul fraţilor săi, şi să -l aduci într'o odaie deoparte.

3 Să iei sticluţa cu untdelemn, să -l torni pe capul lui, şi să zici: ,,Aşa zice Domnul: ,Te ung împărat al lui Israel!` Apoi să deschizi uşa, şi să fugi fără să te opreşti.``

4 Tînărul, slujitorul proorocului, a plecat în Ramot din Galaad.

5 Cînd a ajuns, căpeteniile oştirii şedeau jos. El a zis: ,,Căpetenie, am să-ţi spun o vorbă.`` Şi Iehu a zis: ,,Căruia dintre noi toţi?`` El a răspuns: ,,Ţie, căpetenie.``

6 Iehu s'a sculat şi a intrat în casă, şi tînărul i -a turnat untdelemnul pe cap, zicîndu -i: ,,Aşa zice Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Te ung împărat al lui Israel, al poporului Domnului.

7 Să nimiceşti casa stăpînului tău Ahab, şi voi răzbuna asupra Izabelei sîngele robilor Mei, proorocii, şi sîngele tuturor slujitorilor Domnului.

8 Toată casa lui Ahab va peri; voi nimici pe oricine ţine de Ahab, fie rob, fie slobod în Israel,

9 şi voi face casa lui Ahab asemenea casei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi casei lui Baeşa, fiul lui Ahia.

10 Cînii vor mînca pe Izabela în ogorul din Izreel, şi nu va fi cine s'o îngroape.`` Apoi tînărul a deschis uşa, şi a fugit.

11 Cînd a ieşit Iehu la slujitorii stăpînului său, ei i-au zis: ,,Toate bune? Pentruce a venit nebunul acesta la tine?`` Iehu le -a răspuns: ,,Voi cunoaşteţi bine pe omul acesta şi ce poate spune.``

12 Dar ei au zis: ,,Minciună! Spune-ne dar!`` Şi el a zis: ,,Mi -a vorbit aşa şi aşa, zicînd: ,Aşa zice Domnul: ,Te ung împărat al lui Israel.`

13 Îndată şi-au luat fiecare hainele şi le-au pus subt Iehu pe treptele goale. Apoi au sunat din trîmbiţă, şi au zis: ,,Iehu este împărat!``

14 Astfel a uneltit Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimşi, împotriva lui Ioram. -Şi Ioram şi tot Israelul apărau Ramotul din Galaad împotriva lui Hazael, împăratul Siriei.

15 Dar împăratul Ioram se întorsese să se vindece la Izreel de rănile pe cari i le făcuseră Sirienii, cînd se bătea împotriva lui Hazael, împăratul Siriei. -Iehu a zis: ,,Dacă voiţi, să nu lăsaţi pe nimeni să scape din cetate, ca să se ducă să dea de veste la Izreel.``

16 Şi Iehu s'a suit în carul lui şi a plecat la Izreel; căci Ioram era bolnav în pat acolo, şi Ahazia, împăratul lui Iuda, se pogorîse să -l vadă.

17 Caraula pusă pe turnul lui Izreel a văzut ceata lui Iehu venind, şi a zis: ,,Văd o ceată de oameni.`` Ioram a zis: ,,Ia un călăreţ, şi trimete -l înaintea lor să întrebe dacă este pace.``

18 Călăreţul s'a dus înaintea lui Iehu, şi a zis: ,,Aşa zice împăratul: ,,Veniţi cu pace?`` Şi Iehu a răspuns: ,,Ce-ţi pasă de pace? Treci înapoia mea.`` Caraula a dat de ştire, şi a zis: ,,Solul s'a dus pînă la ei, şi nu se mai întoarce.``

19 Ioram a trimes un al doilea călăreţ, care a ajuns la ei, şi a zis: ,,Aşa zice împăratul: ,,Veniţi cu pace?`` Şi Iehu a răspuns: ,,Ce-ţi pasă de pace? Treci înapoia mea.``

20 Caraula a dat de ştire, şi a zis: ,,S'a dus pînă la ei, şi nu se întoarce. Şi alaiul este ca al lui Iehu, fiul lui Nimşi, căci mînă ca un nebun.``

21 Atunci Ioram a zis: ,,Înhamă!`` Şi au pus caii la car. Ioram, împăratul lui Israel, şi Ahazia, împăratul lui Iuda, au ieşit fiecare, în carul lui, înaintea lui Iehu; şi l-au întîlnit în ogorul lui Nabot din Izreel.

22 Cum a văzut Ioram pe Iehu, a zis: ,,Pace, Iehu?`` Iehu a răspuns: ,,Ce, pace! Cîtă vreme dăinuiesc curviile mamei tale Izabela, şi mulţimea vrăjitoriilor ei!``

23 Ioram a sucit frînele şi a fugit, zicînd lui Ahazia: ,,Vînzare, Ahazia!``

24 Dar Iehu a pus mîna pe arc, şi a lovit pe Ioram între umeri. Săgeta a ieşit prin inimă, şi Ioram a căzut în car.

25 Iehu a zis căpeteniei sale Bidcar: ,,Ia -l şi aruncă -l în ogorul lui Nabot din Izreel; căci adu-ţi aminte că atunci cînd stăteam împreună, eu şi tu, călări pe cai înapoia tatălui său Ahab, Domnul a rostit împotriva lui hotărîrea aceasta:

26 ,,Am văzut ieri sîngele lui Nabot şi sîngele fiilor lui.`` zice Domnul, ,,şi-ţi voi face la fel chiar în ogorul acesta``, zice Domnul!`` Ia -l dar, şi aruncă -l în ogor, după cuvîntul Domnului.``

27 Ahazia, împăratul lui Iuda, cînd a văzut lucrul acesta, a fugit pe drumul care duce la casa din grădină. Iehu l -a urmărit, şi a zis: ,,Loveşte -l şi pe el în car!`` Şi l-au lovit la suişul Gur, lîngă Ibleam. El a fugit la Meghido, şi a murit acolo.

28 Slujitorii lui l-au dus într'un car la Ierusalim, şi l-au îngropat în mormîntul lui, cu părinţii lui, în cetatea lui David.

29 Ahazia se făcuse împărat al lui Iuda în anul al unsprezecelea al lui Ioram, fiul lui Ahab.

30 Iehu a intrat în Izreel. Izabela, auzind lucrul acesta, şi -a uns sprîncenele, şi -a împodobit capul, şi se uita pe fereastră.

31 Pe cînd intra Iehu pe poartă, ea a zis: 'Pace, noule Zimri, ucigaşul stăpînului său?``

32 El a ridicat faţa spre fereastră, şi a zis: ,,Cine este pentru mine? Cine?`` Şi doi sau trei dregători s'au uitat la el, apropiindu-se de fereastră.

33 El a zis: ,,Aruncaţi -o jos!`` Ei au aruncat -o jos, şi i -a ţîşnit sîngele pe zid şi pe cai. Iehu a călcat -o în picioare.

34 Apoi a intrat, a mîncat şi a băut, şi a zis: ,,Duceţi-vă de vedeţi pe blestemata aceea, şi îngropaţi -o, căci este fată de împărat.``

35 S'au dus s'o îngroape; dar n'au găsit din ea decît ţeasta capului, picioarele şi palmele mînilor.``

36 S'au întors şi au spus lui Iehu, care a zis: ,,Aşa spusese Domnul prin robul său Ilie, Tişbitul: ,,Cînii vor mînca în ogorul din Izreel carnea Izabelei;

37 şi hoitul Izabelei va fi ca gunoiul pe faţa ogoarelor, în ogorul din Izreel, aşa încît nu se va mai putea zice: ,,Aceasta este Izabela!``

1 O profeta Eliseu chamou um dos filhos dos profetas e disse-lhe: Põe o teu cinto e parte para Ramot de Galaad com este frasco de óleo.

2 Ali chegando, procurarás Jeú, filho de Josafá, filho de Namsi. Aproximar-te-ás dele, fá-lo-ás levantar-se do meio de seus irmãos e o conduzirás a um aposento retirado.

3 Tomarás então o frasco de óleo e lho derramarás na cabeça, dizendo: Isto diz o Senhor: Sagro-te rei de Israel. Depois abrirás a porta e fugirás sem demora.

4 O jovem servo do profeta partiu para Ramot de Galaad.

5 Quando lá chegou, os chefes do exército estavam sentados em reunião. E disse: General, tenho uma palavra a dizer-te. Jeú perguntou: A qual de nós? A ti, general, respondeu ele.

6 E Jeú, levantando-se, entrou na casa. O jovem derramou-lhe então o óleo na cabeça, dizendo: Isto diz o Senhor: Sagro-te rei de Israel, o povo do Senhor.

7 Ferirás a casa de Acab, teu soberano, e vingarás o sangue de meus servos, os profetas, e o sangue de todos os servos do Senhor, derramado por Jezabel.

8 Toda a casa de Acab perecerá: cortarei da casa de Acab em Israel todo varão, seja escravo ou livre.

9 Farei da casa de Acab o que fiz da de Jeroboão, filho de Nabat, e da de Baasa, filho de Aía.

10 E Jezabel será devorada pelos cães no solo de Jezrael: Não haverá ninguém que a sepulte. Dizendo isso, o jovem abriu a porta e fugiu.

11 Quando Jeú voltou para junto dos oficiais de seu soberano, estes perguntaram-lhe: Tudo vai bem? Por que te veio ver esse louco? Ele respondeu-lhes: Vós bem conheceis esse homem, e a sua maneira de falar.

12 Mentira!, exclamaram eles; conta-nos a verdade. Pois bem, disse ele, ele disse-me isto e isto, e acrescentou: Eis o que diz o Senhor: Sagro-te rei de Israel.

13 Levantaram-se então imediatamente e, tomando cada qual o seu manto, estenderam-no aos seus pés, em cima dos degraus, e tocaram a trombeta, gritando: Jeú é rei!

14 Jeú, filho de Josafá, filho de Namsi, conspirou contra Jorão, no tempo em que Jorão, com todo o Israel, defendia Ramot de Galaad contra Hazael, rei da Síria.

15 Jorão tinha voltado a Jezrael para se curar dos ferimentos recebidos dos sírios, quando combatia contra Hazael, rei da Síria. Se esta é a vossa vontade, disse Jeú, ninguém fuja da cidade para ir dar a notícia a Jezrael.

16 E Jeú subiu para o seu carro, partiu para Jezrael, onde Jorão, que estava de cama, recebia a visita de Ocozias, rei de Judá.

17 A sentinela que estava no alto da torre de Jezrael, viu aproximar-se a tropa de Jeú e anunciou: Vejo aproximar-se uma tropa. Jorão disse: Toma um carro e manda alguém ao seu encontro para perguntar se tudo vai bem.

18 Chegando o cavaleiro junto de Jeú, disse: O rei manda perguntar se tudo vai bem. Que te importa se tudo vai bem?, respondeu Jeú. Passa para trás de mim. A sentinela anunciou: O mensageiro chegou a ele, mas não volta.

19 O rei mandou um segundo cavaleiro, que se apresentou a Jeú, dizendo: O rei manda saber se tudo vai bem. Que te importa se tudo vai bem?, respondeu Jeú. Passa para trás de mim.

20 A sentinela anunciou: Também este chegou até eles, mas não volta. Pela maneira de conduzir o carro, parece que é Jeú, filho de Namsi: ele corre como um louco.

21 Preparai o meu carro, disse Jorão. Atrelaram os cavalos ao carro de Jorão, rei de Israel, e este partiu com Ocozias, rei de Judá, cada um em seu carro, para se encontrarem com Jeú, e o encontraram no campo de Nabot de Jezrael.

22 Ao vê-lo, Jorão perguntou-lhe. Tudo vai bem, Jeú? Como poderá ir tudo bem, enquanto durar a prostituição e a magia de Jezabel, tua mãe?

23 Então Jorão voltou as rédeas e fugiu, gritando a Ocozias: Traição, Ocozias!

24 Mas Jeú, retesando o arco, atingiu Jorão entre as espáduas, de modo que a flecha atravessou-lhe o coração e ele caiu morto no seu carro.

25 Jeú disse ao seu oficial Badacer: Toma-o e joga-o no campo de Nabot de Jezrael; pois deves estar lembrado do oráculo que pronunciou o Senhor contra ele, quando tu e eu, montados, seguíamos o seu pai Acab:

26 Tão certo como ontem vi correr o sangue de Nabot e o sangue de seus filhos - palavra do Senhor! - pagar-te-ei com a mesma moeda, neste mesmo campo - palavra do Senhor! Assim, pois, toma-o e joga-o neste campo, como o disse o Senhor.

27 Vendo isso, Ocozias, rei de Judá, fugiu para as banda de Betgã. Jeú lançou-se a persegui-lo, gritando: Também ele! Feriram-no em seu carro na subida de Gur, perto de Jeblaão. Ele fugiu para Magedo, e morreu ali.

28 Seus servos transportaram-no para Jerusalém em seu carro e sepultaram-no em seu túmulo com seus irmãos, na cidade de Davi.

29 Ocozias tornara-se rei de Judá no décimo primeiro ano de Jorão, filho de Acab.

30 Jeú fez a sua entrada em Jezrael. Jezabel, ao sabê-lo, pintou os olhos, adornou a cabeça e pôs-se a olhar, à janela.

31 Quando Jeú entrou pela porta, ela disse-lhe: Como vais, Zamri, assassino de seu amo?

32 Jeú levantou os olhos para a janela e disse: Quem está do meu lado? Quem? Dois ou três eunucos {inclinaram-se} e olharam para ele.

33 Atirai-a, daí abaixo, disse ele. Jogaram-na, e seu sangue salpicou as paredes e os cavalos; estes esmagaram-na aos pés.

34 Jeú entrou. Depois de ter comido e bebido, disse: Ide ver aquela mulher maldita, e sepultai-a, porque ela é de sangue real.

35 Foram para sepultá-la, mas só encontraram dela o crânio, os pés e as palmas das mãos.

36 Quando voltaram para dizê-lo a Jeú, este disse: Foi justamente este o oráculo que o Senhor pronunciou pela boca de seu servo Elias, o tesbita: no solo de Jesrael os cães devorarão a carne de Jezabel,

37 e seu cadáver estará sobre a terra como esterco derramado, de sorte que não se poderá dizer que era ela.