1 Lucrul acesta n'a plăcut deloc lui Iona, şi s'a mîniat.2 S'a rugat Domnului, şi a zis: ,,Ah! Doamne, nu este aceasta tocmai ce ziceam eu cînd eram încă în ţara mea? Tocmai lucrul acesta voiam să -l înlătur fugind la Tars. Căci ştiam că eşti un Dumnezeu milos şi plin de îndurare, îndelung răbdător, şi bogat în bunătate, şi că Te căieşti de rău!3 Acum, Doamne, ia-mi viaţa, căci vreau mai bine să mor decît să trăiesc!``4 Domnul a răspuns: ,,Bine faci Tu de te mînii?``5 Şi Iona a ieşit din cetate, şi s'a aşezat la răsărit de cetate. Acolo şi -a făcut un umbrar, şi a stătut supt el, pînă va vedea ce are să se întîmple cu cetatea.6 Domnul Dumnezeu a făcut să crească un curcubete, care s'a ridicat peste Iona, ca să facă umbră capului lui şi să -l facă să -i treacă mînia. Iona s'a bucurat foarte mult de curcubetele acesta.7 Dar a doua zi, la răsăritul soarelui, Dumnezeu a adus un verme, care a înţepat curcubetele, şi curcubetele s'a uscat.8 Cînd a răsărit soarele, Dumnezeu a făcut să sufle un vînt uscat dela răsărit, şi soarele a bătut peste capul lui Iona, şi Iona a leşinat. Atunci a dorit să moară, şi a zis: ,,Mai bine să mor decît să trăiesc!``9 Dar Dumnezeu a zis lui Iona: ,,Bine faci tu de te mînii din pricina curcubetelui?`` El a răspuns: ,,Da, bine fac că mă mînii pînă la moarte!``10 Atunci şi Domnul a zis: ,,Ţie îţi este milă de curcubetele acesta, care nu te -a costat nici o trudă şi pe care nu tu l-ai făcut să crească, ci într'o noapte s'a născut şi într'o noapte a pierit.11 Şi mie să nu-Mi fie milă de Ninive, cetatea cea mare, în care se află mai mult de o sută douăzeci de mii de oameni, cari nu ştiu să deosebească dreapta de stînga lor, afară de o mulţime... de vite!`

1 And it is grievous unto Jonah -- a great evil -- and he is displeased at it;2 and he prayeth unto Jehovah, and he saith, `I pray Thee, O Jehovah, is not this my word while I was in mine own land -- therefore I was beforehand to flee to Tarshish -- that I have known that Thou [art] a God, gracious and merciful, slow to anger, and abundant in kindness, and repenting of evil?3 And now, O Jehovah, take, I pray Thee, my soul from me, for better [is] my death than my life.`4 And Jehovah saith, `Is doing good displeasing to thee?`5 And Jonah goeth forth from the city, and sitteth on the east of the city, and maketh to himself there a booth, and sitteth under it in the shade, till that he seeth what is in the city.6 And Jehovah God appointeth a gourd, and causeth it to come up over Jonah, to be a shade over his head, to give deliverance to him from his affliction, and Jonah rejoiceth because of the gourd [with] great joy.7 And God appointeth a worm at the going up of the dawn on the morrow, and it smiteth the gourd, and it drieth up.8 And it cometh to pass, about the rising of the sun, that God appointeth a cutting east wind, and the sun smiteth on the head of Jonah, and he wrappeth himself up, and asketh his soul to die, and saith, `Better [is] my death than my life.`9 And God saith unto Jonah: `Is doing good displeasing to thee, because of the gourd?` and he saith, `To do good is displeasing to me -- unto death.`10 And Jehovah saith, `Thou hast had pity on the gourd, for which thou didst not labour, neither didst thou nourish it, which a son of a night was, and a son of a night perished,11 and I -- have not I pity on Nineveh, the great city, in which there are more than twelve myriads of human beings, who have not known between their right hand and their left -- and much cattle!`