1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel:

2 ,,Să nu-ţi iei nevastă, şi să n'ai în locul acesta nici fii nici fiice!

3 Căci aşa vorbeşte Domnul despre fiii şi fiicele cari se vor naşte în locul acesta, despre mamele cari -i vor naşte, şi despre taţii lor cari le vor da naştere în ţara aceasta:

4 vor muri doborîţi de boala rea. Nimeni nu -i va plînge, nici nu -i va îngropa, ci vor fi ca un gunoi pe pămînt; vor pieri de sabie şi de foamete; şi trupurile lor moarte vor sluji ca hrană păsărilor cerului şi fiarelor pămîntului.``

5 ,,Căci aşa vorbeşte Domnul: ,Să nu intri în nici o casă de jale, să nu plîngi în ea, şi nici să nu te boceşti cu ei, căci Mi-am luat înapoi dela poporul acesta pacea Mea, zice Domnul, bunătatea şi îndurarea Mea.

6 Şi mari şi mici, toţi vor muri în ţara aceasta, şi nu vor fi îngropaţi: nimeni nu -i va plînge, nimeni nu-şi va face tăieturi din pricina lor, şi nu se va rade pentru ei.

7 Nimeni nu le va pune masa în timpul jălirii ca să -i mîngîie pentru cel mort; şi nimeni nu le va întinde paharul mîngîierii pentru tatăl sau pentru mama lor.

8 Să nu intri nici într'o casă de petrecere, ca să te aşezi cu ei, să mănînci şi să bei.``

9 ,,Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: ,Iată, voi face să înceteze în locul acesta, supt ochii voştri şi în zilele voastre, strigătele de bucurie şi strigătele de veselie, cîntecele mirelui şi cîntecele miresei.``

10 ,,Cînd vei vesti poporului acestuia toate aceste lucruri, ei îţi vor zice: ,Pentru ce ne ameninţă Domnul cu toate aceste mari nenorociri? Ce nelegiuire şi ce păcat am făcut împotriva Domnului, Dumnezeului nostru?``

11 ,,Atunci să le răspunzi: ,Părinţii voştri M'au părăsit, zice Domnul, s'au dus după alţi dumnezei, le-au slujit şi s'au închinat înaintea lor; iar pe Mine M'au părăsit, şi n'au păzit Legea Mea!

12 Şi voi aţi făcut şi mai rău de cît părinţii voştri; căci iată că fiecare umblaţi după pornirile inimii voastre rele, şi nu m'ascultaţi.

13 De aceeea, vă voi muta din ţara aceasta într'o ţară, pe care n'aţi cunoscut -o, nici voi, nici părinţii voştri; şi acolo, veţi sluji altor dumnezei, zi şi noapte, căci nu vă voi ierta!``

14 ,,De aceea iată, vin zile, zice Domnul, cînd nu se va mai zice: ,Viu este Domnul, care a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel!`

15 Ci se va zice: ,Viu este Domnul, care a scos pe copiii lui Israel din ţara de la miază-noapte şi din toate ţările unde -i izgonise!` Căci îi voi aduce înapoi în ţara lor, pe care o dădusem părinţilor lor.``

16 ,,Iată, trimet o mulţime de pescari, zice Domnul, şi -i vor pescui; şi după aceea, voi trimete o mulţime de vînători, şi -i vor vîna pe toţi munţii şi pe toate dealurile, şi în crăpăturile stîncilor.

17 Căci ochii Mei sînt cu luare aminte la toate căile lor; ele nu sînt ascunse înaintea Feţii Mele, şi nelegiuirea lor nu este ascunsă de privirile Mele.

18 De aceea le voi răsplăti mai întîi îndoit nelegiuirea şi păcatul lor, pentrucă Mi-au spurcat ţara, pentrucă Mi-au umplut moştenirea cu trupurile moarte ale jertfelor aduse idolilor lor şi cu urîciunile lor.

19 Doamne, tăria, cetăţuia şi scăparea mea în ziua necazului! Neamurile vor veni la Tine dela marginile pămîntului, şi vor zice: ,Părinţii noştri n'au moştenit decît minciună, idoli deşerţi, cari nu sînt de niciun ajutor!

20 Cum poate omul să-şi facă dumnezei, cari nu sînt dumnezei?` -

21 De aceea iată că le arăt, de data aceasta, şi -i fac să ştie puterea şi tăria Mea; şi vor cunoaşte că Numele Meu este Domnul.``

1 And there is a word of Jehovah unto me, saying:

2 Thou dost not take to thee a wife, Nor hast thou sons and daughters in this place.

3 For thus said Jehovah, Of the sons and of the daughters who are born in this place, And of their mothers -- those bearing them, And of their fathers -- those begetting them in this land:

4 Of painful deaths they die, They are not lamented, nor are they buried, For dung on the face of the ground they are, And by sword and by famine are consumed, And their carcase hath been for food To the fowl of the heavens, And to the beast of the earth.

5 For thus said Jehovah: Do not enter the house of a mourning-feast, Nor go to lament nor bemoan for them, For I have removed My peace from this people, An affirmation of Jehovah, The kindness and the mercies.

6 And died have great and small in this land, They are not buried, and none lament for them, Nor doth any cut himself, nor become bald for them.

7 Nor do they deal out to them for mourning, To comfort him concerning the dead, Nor cause them to drink a cup of consolations For his father and for his mother.

8 A house of banqueting thou dost not enter, To sit with them, to eat and to drink,

9 For thus said Jehovah of Hosts, God of Israel: Lo, I am causing to cease from this place, Before your eyes, and in your days, The voice of joy, and the voice of rejoicing, The voice of bridegroom and voice of bride.

10 And it hath come to pass when thou declarest to this people all these words, and they have said unto thee, `For what hath Jehovah spoken against us all this great evil? yea, what [is] our iniquity, and what our sin, that we have sinned against Jehovah our God?`

11 Then thou hast said unto them: Because that your fathers have forsaken Me, An affirmation of Jehovah, And go after other gods, and serve them, And they bow themselves to them, And Me have forsaken, and My law not kept,

12 Ye also have done evil above your fathers, And lo, ye are walking each after the stubbornness of his evil heart, So as not to hearken unto Me.

13 And I have cast you from off this land, On to a land that ye have not known, Ye and your fathers, And ye have served there other gods by day and by night, Where I do not give to you grace.

14 Therefore, lo, days are coming, An affirmation of Jehovah, And it is not said any more: `Jehovah liveth, who brought up The sons of Israel out of the land of Egypt,`

15 But, `Jehovah liveth, who brought up The sons of Israel out of the land of the north, And out of all the lands whither He drove them,` And I have brought them back to their land, That I gave to their fathers.

16 Lo, I am sending for many fishers, An affirmation of Jehovah, And they have fished them, And after this I send for many hunters, And they have hunted them from off every mountain, And from off every hill, and from holes of the rocks.

17 For Mine eyes [are] upon all their ways, They have not been hidden from My face, Nor hath their iniquity been concealed from before Mine eyes.

18 And I have recompensed a first -- A second time -- their iniquity and their sin, Because of their polluting My land, With the carcase of their detestable things, Yea, their abominable things have filled Mine inheritance.

19 O Jehovah, my strength, and my fortress, And my refuge in a day of adversity, Unto Thee nations do come from the ends of earth, And say, Only falsehood did our fathers inherit, Vanity, and none among them is profitable.

20 Doth man make for himself gods, And they -- no gods?

21 Therefore, lo, I am causing them to know at this time, I cause them to know My hand and My might, And they have known that My name [is] Jehovah!