1 Care este deci întîietatea Iudeului, sau care este folosul tăierii împrejur?
2 Oricum, sînt mari. Şi mai întîi de toate, prin faptul că lor le-au fost încredinţate cuvintele lui Dumnezeu.
3 Şi ce are a face dacă unii n'au crezut? Necredinţa lor va nimici ea credincioşia lui Dumnezeu?
4 Nicidecum! Dimpotrivă, Dumnezeu să fie găsit adevărat şi toţi oamenii să fie găsiţi mincinoşi, după cum este scris: ,,Ca să fii găsit neprihănit în cuvintele Tale, şi să ieşi biruitor cînd vei fi judecat.``
5 Dar, dacă nelegiuirea noastră pune în lumină neprihănirea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva Dumnezeu este nedrept cînd Îşi deslănţuieşte mînia? (Vorbescîn felul oamenilor.)
6 Nicidecum! Pentrucă, altfel, cum va judeca Dumnezeu lumea?
7 Şi dacă, prin minciuna mea, adevărul lui Dumnezeu străluceşte şi mai mult spre slava Lui, dece mai sînt eu însumi judecat ca păcătos?
8 Şi de ce să nu facem răul ca să vină bine din el, cum pretind unii, cari ne vorbesc de rău, că spunem noi? Osînda acestor oameni este dreaptă.
9 Ce urmează atunci? Sîntem noi mai buni decît ei? Nicidecum. Fiindcă am dovedit că toţi, fie Iudei, fie Greci, sînt supt păcat,
10 după cum este scris: ,,Nu este nici un om neprihănit, niciunul măcar.
11 Nu este nici unul care să aibă pricepere. Nu este nici unul care să caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu.
12 Toţi s'au abătut, şi au ajuns nişte netrebnici. Nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar.
13 Gîtlejul lor este un mormînt deschis; se slujesc de limbile lor ca să înşele; supt buze au venin de aspidă;
14 gura le este plină de blestem şi de amărăciune;
15 au picioarele grabnice să verse sînge;
16 prăpădul şi pustiirea sînt pe drumul lor;
17 nu cunosc calea păcii;
18 frica de Dumnezeu nu este înaintea ochilor lor.``
19 Ştim însă că tot ce spune Legea, spune celor ce sînt supt Lege, pentruca orice gură să fie astupată, şi toată lumea să fie găsită vinovată înaintea lui Dumnezeu.
20 Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui, prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului.
21 Dar acum s'a arătat o neprihănire (Greceşte: dreptate), pe care o dă Dumnezeu, fără lege-despre ea mărturisesc Legea şi proorocii-
22 şi anume, neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credinţa în Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred în El. Nu este nici o deosebire.
23 Căci toţi au păcătuit, şi sînt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.
24 Şi sînt socotiţi neprihăniţi, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea, care este în Hristos Isus.
25 Pe El Dumnezeu L -a rînduit mai dinainte să fie, prin credinţa în sîngele Lui, o jertfă de ispăşire, ca să-Şi arate neprihănirea Lui; căci trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea în delungei răbdări a lui Dumnezeu;
26 pentruca, în vremea de acum, să-Şi arate neprihănirea Lui în aşa fel în cît, să fie neprihănit, şi totuş să socotească neprihănit pe cel ce crede în Isus.
27 Unde este dar pricina de laudă? S'a dus. Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu; ci prin legea credinţei.
28 Pentrucă noi credem că omul este socotit neprihănit prin credinţă, fără faptele Legii.
29 Sau, poate, Dumnezeu este numai Dumnezeul Iudeilor? Nu este şi al Neamurilor? Da, este şi al Neamurilor;
30 deoarece Dumnezeu este unul singur şi El va socoti neprihăniţi, prin credinţă, pe cei tăiaţi împrejur, şi tot prin credinţă şi pe cei netăiaţi împrejur.
31 Deci, prin credinţă desfiinţăm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivă, noi întărim Legea.
1 What, then, [is] the superiority of the Jew? or what the profit of the circumcision?
2 much in every way; for first, indeed, that they were intrusted with the oracles of God;
3 for what, if certain were faithless? shall their faithlessness the faithfulness of god make useless?
4 let it not be! and let God become true, and every man false, according as it hath been written, `That Thou mayest be declared righteous in Thy words, and mayest overcome in Thy being judged.`
5 And, if our unrighteousness God`s righteousness doth establish, what shall we say? is God unrighteous who is inflicting the wrath? (after the manner of a man I speak)
6 let it not be! since how shall God judge the world?
7 for if the truth of God in my falsehood did more abound to His glory, why yet am I also as a sinner judged?
8 and not, as we are evil spoken of, and as certain affirm us to say -- `We may do the evil things, that the good ones may come?` whose judgment is righteous.
9 What, then? are we better? not at all! for we did before charge both Jews and Greeks with being all under sin,
10 according as it hath been written -- `There is none righteous, not even one;
11 There is none who is understanding, there is none who is seeking after God.
12 All did go out of the way, together they became unprofitable, there is none doing good, there is not even one.
13 A sepulchre opened [is] their throat; with their tongues they used deceit; poison of asps [is] under their lips.
14 Whose mouth is full of cursing and bitterness.
15 Swift [are] their feet to shed blood.
16 Ruin and misery [are] in their ways.
17 And a way of peace they did not know.
18 There is no fear of God before their eyes.`
19 And we have known that as many things as the law saith, to those in the law it doth speak, that every mouth may be stopped, and all the world may come under judgment to God;
20 wherefore by works of law shall no flesh be declared righteous before Him, for through law is a knowledge of sin.
21 And now apart from law hath the righteousness of God been manifested, testified to by the law and the prophets,
22 and the righteousness of God [is] through the faith of Jesus Christ to all, and upon all those believing, -- for there is no difference,
23 for all did sin, and are come short of the glory of God --
24 being declared righteous freely by His grace through the redemption that [is] in Christ Jesus,
25 whom God did set forth a mercy seat, through the faith in his blood, for the shewing forth of His righteousness, because of the passing over of the bygone sins in the forbearance of God --
26 for the shewing forth of His righteousness in the present time, for His being righteous, and declaring him righteous who [is] of the faith of Jesus.
27 Where then [is] the boasting? it was excluded; by what law? of works? no, but by a law of faith:
28 therefore do we reckon a man to be declared righteous by faith, apart from works of law.
29 The God of Jews only [is He], and not also of nations?
30 yes, also of nations; since one [is] God who shall declare righteous the circumcision by faith, and the uncircumcision through the faith.
31 Law then do we make useless through the faith? let it not be! yea, we do establish law.