1 La femme sage bâtit sa maison,

Et la femme insensée la renverse de ses propres mains.

2 *Job 12:4.Celui qui marche dans la droiture craint l’Éternel,

Mais celui qui prend des voies tortueuses le méprise.

3 Dans la bouche de l’insensé est une verge pour son orgueil,

Mais les lèvres des sages les gardent.

4 S’il n’y a pas de bœufs, la crèche est vide;

C’est à la vigueur des bœufs qu’on doit l’abondance des revenus.

5 Un *Ex 23:1.Pr 12:17.témoin fidèle ne ment pas,

Mais un faux témoin dit des mensonges.

6 Le moqueur cherche la sagesse et ne la trouve pas,

Mais pour l’homme intelligent la science est chose facile.

7 Éloigne-toi de l’insensé;

Ce n’est pas sur ses lèvres que tu aperçois la science.

8 La sagesse de l’homme prudent, c’est l’intelligence de sa voie;

La folie des insensés, c’est la tromperie.

9 Les insensés se font un jeu du péché,

Mais parmi les hommes droits se trouve la bienveillance.

10 Le cœur connaît ses propres chagrins,

Et un étranger ne saurait partager sa joie.

11 La maison des méchants sera détruite,

Mais la tente des hommes droits fleurira.

12 *Pr 16:25.Telle voie paraît droite à un homme,

Mais son issue, c’est la voie de la mort.

13 Au milieu même du rire le cœur peut être affligé,

*Pr 5:4.Et la joie peut finir par la détresse.

14 Celui dont le cœur s’égare se rassasie de *Pr 1:31.ses voies,

Et l’homme de bien se rassasie de ce qui est en lui.

15 L’homme simple croit tout ce qu’on dit,

Mais l’homme prudent est attentif à ses pas.

16 Le sage a de la retenue et se détourne du mal,

Mais l’insensé est arrogant et plein de sécurité.

17 Celui qui est prompt à la colère fait des sottises,

Et l’homme plein de malice s’attire la haine.

18 Les simples ont en partage la folie,

Et les hommes prudents se font de la science une couronne.

19 Les mauvais s’inclinent devant les bons,

Et les méchants aux portes du juste.

20 *Pr 19:4,7.Le pauvre est odieux même à son ami,

Mais les amis du riche sont nombreux.

21 Celui qui méprise son prochain commet un péché,

Mais heureux celui qui a pitié des misérables!

22 Ceux qui méditent le mal ne s’égarent-ils pas?

*Lu 6:38.Mais ceux qui méditent le bien agissent avec bonté et fidélité.

23 Tout travail procure l’abondance,

Mais les paroles en l’air ne mènent qu’à la disette.

24 La richesse est une couronne pour les sages;

La folie des insensés est toujours de la folie.

25 Le témoin véridique délivre des âmes,

Mais le trompeur dit des mensonges.

26 Celui qui craint l’Éternel possède un appui ferme,

Et ses enfants ont un refuge auprès de lui.

27 *Pr 10:11;13:14.La crainte de l’Éternel est une source de vie,

Pour détourner des pièges de la mort.

28 Quand le peuple est nombreux, c’est la gloire d’un roi;

Quand le peuple manque, c’est la ruine du prince.

29 Celui qui est lent à la colère a une grande intelligence,

Mais celui qui est prompt à s’emporter proclame sa folie.

30 Un cœur calme est la vie du corps,

Mais l’envie est la carie des os.

31 *Pr 17:5.Opprimer le pauvre, c’est outrager celui qui l’a fait;

*Pr 14:21.Mais avoir pitié de l’indigent, c’est l’honorer.

32 Le méchant est renversé par sa méchanceté,

Mais le juste trouve un refuge même en sa mort.

33 *Pr 10:14;12:23;13:16.Dans un cœur intelligent repose la sagesse,

Mais au milieu des insensés elle se montre à découvert.

34 La justice élève une nation,

Mais le péché est la honte des peuples.

35 La faveur du roi est pour le serviteur prudent,

Et sa colère pour celui qui fait honte.

1 Femeia*Cap. 24:3. înțeleaptă își zidește*Rut 4:11. casa,

iar femeia nebună o dărâmă cu înseși mâinile ei.

2 Cine umblă cu neprihănire se teme de Domnul,

dar*Iov 12:4. cine apucă pe căi strâmbe Îl nesocotește.

3 În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui,

dar*Cap. 12:6. pe înțelepți îi păzesc buzele lor.

4 Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală,

dar puterea boilor aduce belșug de roade.

5 Un martor*Exod 20:16;23:1. Cap. 6:19;12:17;14:25. credincios nu minte,

dar un martor mincinos spune minciuni.

6 Batjocoritorul caută înțelepciunea și n-o găsește,

dar pentru omul priceput*Cap. 8:9;17:24. știința este lucru ușor.

7 Depărtează-te de nebun,

căci nu pe buzele lui vei găsi știința!

8 Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă,

dar nebunia celor nesocotiți îi înșală pe ei înșiși.

9 Cei*Cap. 10:23. nesocotiți glumesc cu păcatul,

dar între cei fără prihană este bunăvoință.

10 Inima își cunoaște necazurile

și niciun străin nu se poate amesteca în bucuria ei.

11 Casa*Iov 8:15. celor răi va fi nimicită,

dar cortul celor fără prihană va înflori.

12 Multe căi pot*Cap. 16:25. părea bune omului,

dar la*Rom. 6:21. urmă se văd că duc la moarte.

13 De multe ori, chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită,

și bucuria poate sfârși*Cap. 5:4.Ecl. 2:2. prin necaz.

14 Cel cu inima rătăcită se satură*Cap. 1:31;12:14. de căile lui

și omul de bine se satură și el de ce este în el.

15 Omul lesne crezător crede orice vorbă,

dar omul chibzuit ia seama bine cum merge.

16 Înțeleptul*Cap. 22:3. se teme și se abate de la rău,

dar nesocotitul este îngâmfat și fără frică.

17 Cine este iute la mânie face prostii,

și omul plin de răutate se face urât.

18 Cei proști au parte de nebunie,

dar oamenii chibzuiți sunt încununați cu știință.

19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni,

și cei nelegiuiți, înaintea porților celui neprihănit.

20 Săracul*Cap. 19:7. este urât chiar și de prietenul său,

dar bogatul are foarte mulți prieteni.

21 Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat,

dar*Ps. 41:1;112:9. ferice de cine are milă de cei nenorociți.

22 În adevăr, cei ce gândesc răul se rătăcesc,

dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie.

23 Oriunde se muncește este și câștig,

dar oriunde numai se vorbește este lipsă.

24 Bogăția este o cunună pentru cei înțelepți,

dar cei nesocotiți n-au altceva decât nebunie.

25 Martorul*Vers. 5. care spune adevărul scapă suflete,

dar cel înșelător spune minciuni.

26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El

și copiii lui au un loc de adăpost la El.

27 Frica*Cap. 13:14. de Domnul este un izvor de viață,

ea ne ferește de cursele morții.

28 Mulțimea poporului este slava împăratului,

lipsa poporului este pieirea voievodului.

29 Cine*Cap. 16:32.Iac. 1:19. este încet la mânie are multă pricepere,

dar cine se aprinde iute face multe prostii.

30 O inimă liniștită este viața trupului,

dar pizma*Ps. 112:10. este putrezirea*Cap. 12:4. oaselor.

31 Cine*Cap. 17:5.Mat. 25:40,45. asuprește pe sărac batjocorește pe Ziditorul*Iov 31:15,16. Cap. 22:2. său,

dar cine are milă de cel lipsit cinstește pe Ziditorul său.

32 Cel rău este doborât de răutatea lui,

dar cel neprihănit*Iov 13:15;19:26.Ps. 23:4;37:37.2 Cor. 1:9;5:8.2 Tim. 4:18. chiar și la moarte trage nădejde.

33 Înțelepciunea se odihnește într-o inimă pricepută,

dar în*Cap. 12:16;29:11. mijlocul celor nesocotiți ea se dă de gol.

34 Neprihănirea înalță pe un popor,

dar păcatul este rușinea popoarelor.

35 Un împărat are plăcere*Mat. 24:45,47. de un slujitor chibzuit,

dar pe cel de ocară îl atinge mânia lui.