Pular para o conteúdo
Publicidade

Lucas 10

ACF

Ka Tonoa e Īhu te Whitu Tekau

1 , i muri i ēnei mea ka whakaritea e te Ariki ētahi atu e whitu tekau, ā, tonoa ana rātou takirua, takirua, i mua i a ia ki ngā katoa, ki ngā wāhi meāke nei ia haere ki reira. 2 I mea anō ia ki a rātou, "He nui te kotinga, ko ngā kaimahi ia he ruarua; , īnoi atu ki te Ariki nāna te kotinga, kia tonoa e ia he kaimahi ki tāna kotinga. 3 Haere! Nanā, ka tonoa nei koutou e ahau, ānō he reme ki waenganui o ngā wuruhi. 4 Kaua e mauria he takotoranga moni, kaua he pūtea, kaua he ; kaua anō e oha atu ki tētahi i te huarahi.

5 "Ki te tomo koutou ki tētahi whare, mātua mea atu, Kia tau te rangimārie ki tēnei whare.6 Ā, ki te mea kei reira te tama a te rangimārie, ka tau koutou rangimārie ki a ia; ki te kāhore, e hoki anō ki a koutou. 7 , hei taua whare koutou noho ai, kai ai, inu ai i rātou e hōmai ai; ka tika hoki te utu te kaimahi. Kaua e hāereere i tēnei whare ki tērā whare.

8 "Ka tomo koutou ki tētahi , ā, ka manako rātou ki a koutou, kainga ngā mea e whakatakotoria ana koutou. 9 Me whakaora te hunga mate o reira, ka mea ki a rātou, Kua tata ki a koutou te rangatiratanga o te Atua.10 Tēnā, ki te tomo koutou ki tētahi , ā, e kore rātou e manako ki a koutou, me haere atu ki ngā huarahi o reira, me atu, 11 , ko te puehu o koutou e piri nei ki a mātou, tēnei ka tahia atu nei e mātou ki a koutou; otirā, kia mōhio koutou ki tēnei, kua tata ki a koutou te rangatiratanga o te Atua.12 Ko tāku kupu tēnei ki a koutou, engari Horoma i taua e māmā i taua ."

Ngā Taone Whakapono kore

13 "Auē te mate mōu, e Korahina! Auē te mate mōu, e Petahaira! Me i meatia hoki ki Tāira, ki Hairona ngā merekara kua meatia nei ki a kōrua, kua rīpenetā rāua, he taratara hoki te kākahu, me te noho i roto i te pungarehu. 14 Otirā, erangi Tāira, Hairona i te whakawā e māmā i kōrua. 15 Ā, ko koe, e Kaperenauma, tērā koe e ikeike, ā tae noa ki te rangi? Ka whakatakā koe ki te rēinga.

16 "Ki te whakarongo tētahi ki a koutou, e whakarongo ana ia ki ahau; ki te whakakāhore tētahi ki a koutou, e whakakāhore ana ia ki ahau; ki te whakakāhore tētahi ki ahau, e whakakāhore ana ki tōku kaitono mai."

Te Hokinga mai o te Whitu Tekau

17 , hoki hari ana te whitu tekau, ka mea, "E te Ariki, rongo tonu ngā rēwera nei ki a mātou, he mea tōu ingoa!"

18 Ka mea ia ki a rātou, "I kite ahau i a Hātana, me te mea he uira te takanga i te rangi. 19 , ka hoatu nei e ahau ki a koutou he mana e takahi ai koutou i runga i ngā nākahi, i ngā kopiona, i te kaha katoa anō o te hoa whawhai; ā, e kore rawa koutou e mate i tētahi mea. 20 Otirā, kaua e hari ki tēnei, ki ngā wairua ka riro nei ki raro i a koutou; ko koutou ia e tino hari ai, ko ō koutou ingoa kua oti te tuhituhi ki te rangi!"

Ka Hari a Īhu

21 I taua anō ka hari ia i te Wairua Tapu, ka mea, "Ka whakawhetai ahau ki a koe, e , e te Ariki o te rangi, o te whenua, kua huna nei hoki e koe ēnei mea i te hunga mātau, i te hunga mahara, ā, whakakitea ana ki ngā kōhungahunga; āe , e , i pai hoki te pēnei ki tāu titiro.

22 "Kua oti ngā mea katoa te tuku ki ahau e tōku Matua; e kore anō tētahi e mātau ki te Tama ko wai ia, ko te Matua anake; ko wai rānei te Matua, ko te Tama anake, me te tangata anō hoki e pai ai te Tama kia whakakitea ia."

23 , ka tahuri ia ki ngā ākonga, ka mea puku atu, "Ka hari ngā kanohi e kite ana i ngā mea e kite nei koutou! 24 Ko tāku kupu hoki tēnei ki a koutou, he tokomaha ngā poropiti me ngā kīngi i hiahia kia kite i ngā mea e kite nei koutou, ā, kāhore i kite; kia rongo anō i ngā mea e rongo nei koutou, ā, kāhore i rongo."

Te Kupu Whakarite o te Hamari Pai

25 , ka whakatika tētahi kaiwhakaako o te ture, ka whakamātautau i a ia, ka mea, "E te Kaiwhakaako, me aha ahau ka whiwhi ai ki te ora tonu?"

26 Ka mea ia ki a ia, "He aha te mea i tuhituhia ki te ture? Ka pēhea tāu kōrero?"

27 , ka whakahoki ia, ka mea, " Kia whakapaua tōu ngākau, tōu wairua, tōu kaha, tōu hinengaro, ki te aroha ki te Ariki, ki tōu Atua; me aroha hoki ki tōu hoa tata ānō ko koe."

28 Ka mea ia ki a ia, "Ka tika tāu kōrero; meinga tēnei, ā, ka ora koe."

29 Otirā, ka mea ia ki te whakatika i a ia, ka atu ki a Īhu, "Ko wai tōku hoa tata?"

30 , ka whakahoki a Īhu, ka mea, "E haere iho ana tētahi tangata i Hiruhārama ki Heriko, ā, ka tūtaki ki ngā kaipāhua, , ka huia ōna e rātou, ka tukitukia ia, ā, haere ana, whakarērea iho ia, me te mea kua mate. 31 , ko tētahi tohunga e haere noa ana i taua ara, ā, i tōna kitenga i a ia, ninihi ana tahaki. 32 I pēnā hoki tētahi Rīwaiti, tae kau ki taua wāhi, ka haere, ka titiro, ninihi ana tahaki. 33 Otirā, ko tētahi Hamari e haere ana ki ngā whenua, i te taenga ki a ia, ka kite i a ia, ka aroha. 34 , ka haere, ka takai i ōna patunga, ringihia iho ki te hinu, ki te wāina, ka whakanoho i a ia ki tōna ake kararehe, ā, kawea ana ia ki te whare tira, atawhaitia ana ia. 35 I te aonga ake, i tōna haerenga, ka tangohia e ia e rua ngā pene, hoatu ana ki te tangata i te whare, ka mea ki a ia, Māu ia e tiaki; ā, ki te maha atu āu mea e pau, māku koe e utu ina hoki mai ahau.

36 ", ki tōu whakaaro, ko wai o tēnei tokotoru te hoa ōna i tūtaki nei ki ngā kaipāhua?"

37 Ka mea ia, "Ko tērā i atawhaitia ai ia."

, ka mea a Īhu ki a ia, "Haere, kia pērā anō tāu mahi."

Ka Toro a Īhu i a Māta rāua ko Meri

38 Ā, i rātou haerenga atu, ka tomo ia ki tētahi kāinga, , ko tētahi wahine ko Māta te ingoa, i whakamanuhiri i a ia ki tōna whare. 39 He teina anō tōna, ko Meri te ingoa. , ka noho tēnei ki ngā waewae o Īhu, whakarongo ai ki tāna kupu. 40 , raruraru noa iho a Māta i te nui o te mahi tuari, ā, haere ana, ka mea, "E te Ariki, he mea noa oti ki a koe kia waiho e tōku teina māku anake te tuari? , kōrero atu kia haere mai ia hei hoa mōku."

41 Ka whakahoki te Ariki, ka mea ki a ia, "E Māta, e Māta, e mānukanuka ana koe, e raruraru ana ki ngā mea maha. 42 Kotahi ia te mea e matea ana; ā, kua whiriwhiria e Meri tēnā wāhi pai, e kore nei e tangohia i a ia."

O envio dos setenta

1 E depois disto designou o Senhor ainda outros setenta, e mandou-os adiante da sua face, de dois em dois, a todas as cidades e lugares aonde ele havia de ir. 2 E dizia-lhes: Grande é, em verdade, a ceifa, mas os obreiros são poucos; rogai, pois, ao Senhor da ceifa que envie obreiros para a sua colheita.

3 Ide; eis que vos mando como cordeiros ao meio de lobos. 4 Não leveis bolsa, nem alforje, nem sandálias; e a ninguém saudeis pelo caminho. 5 E, em qualquer casa onde entrardes, dizei primeiro: Paz seja nesta casa. 6 E, se ali houver algum filho de paz, repousará sobre ele a vossa paz; e, se não, voltará para vós. 7 E ficai na mesma casa, comendo e bebendo do que eles tiverem, pois digno é o obreiro de seu salário. Não andeis de casa em casa. 8 E, em qualquer cidade em que entrardes, e vos receberem, comei do que vos for oferecido. 9 E curai os enfermos que nela houver, e dizei-lhes: É chegado a vós o reino de Deus. 10 Mas em qualquer cidade, em que entrardes e vos não receberem, saindo por suas ruas, dizei: 11 Até o , que da vossa cidade se nos pegou, sacudimos sobre vós. Sabei, contudo, isto, que o reino de Deus é chegado a vós. 12 E digo-vos será mais tolerável naquele dia para Sodoma do que para aquela cidade.

Ai das cidades que não se arrependem!

13 Ai de ti, Corazim, ai de ti, Betsaida! Porque, se em Tiro e em Sidom se fizessem as maravilhas que em vós foram feitas, muito, assentadas em saco e cinza, se teriam arrependido. 14 Portanto, será mais tolerável para Tiro e Sidom, no juízo, do que para vós.

15 E tu, Cafarnaum, que foste levantada até ao céu, até ao inferno serás abatida.

16 Quem vos ouve a vós, a mim me ouve; e quem vos rejeita a vós, a mim me rejeita; e quem a mim me rejeita, rejeita aquele que me enviou.

O retorno dos setenta

17 E voltaram os setenta com alegria, dizendo: Senhor, pelo teu nome, até os demônios se nos sujeitam.

18 E disse-lhes: Eu via Satanás, como raio, cair do céu.

19 Eis que vos dou poder para pisar em serpentes e escorpiões, e sobre toda a força do inimigo, e nada vos fará dano algum. 20 Mas, não vos alegreis porque se vos sujeitem os espíritos; alegrai-vos antes por estarem os vossos nomes escritos nos céus.

Cristo, o Salvador dos humildes

21 Naquela mesma hora se alegrou Jesus em espírito, e disse: Graças te dou, ó Pai, Senhor do céu e da terra, que escondeste estas coisas aos sábios e inteligentes, e as revelaste às criancinhas; assim é, ó Pai, porque assim te aprouve.

22 Tudo por meu Pai me foi entregue; e ninguém conhece quem é o Filho senão o Pai, nem quem é o Pai senão o Filho, e aquele a quem o Filho o quiser revelar.

23 E, voltando-se para os discípulos, disse-lhes em particular: Bem-aventurados os olhos que veem o que vós vedes.

24 Pois vos digo que muitos profetas e reis desejaram ver o que vós vedes, e não o viram; e ouvir o que ouvis, e não o ouviram.

A parábola do bom samaritano

25 E eis que se levantou um certo doutor da lei, tentando-o, e dizendo: Mestre, que farei para herdar a vida eterna?

26 E ele lhe disse: Que está escrito na lei? Como lês?

27 E, respondendo ele, disse: Amarás ao Senhor teu Deus de todo o teu coração, e de toda a tua alma, e de todas as tuas forças, e de todo o teu entendimento, e ao teu próximo como a ti mesmo.

28 E disse-lhe: Respondeste bem; faze isso, e viverás.

29 Ele, porém, querendo justificar-se a si mesmo, disse a Jesus: E quem é o meu próximo?

30 E, respondendo Jesus, disse: Descia um homem de Jerusalém para Jericó, e caiu nas mãos dos salteadores, os quais o despojaram, e espancando-o, se retiraram, deixando-o meio morto.

31 E, ocasionalmente descia pelo mesmo caminho certo sacerdote; e, vendo-o, passou de largo. 32 E de igual modo também um levita, chegando àquele lugar, e, vendo-o, passou de largo. 33 Mas certo samaritano, viajando, veio até ele e, vendo-o, foi movido de íntima compaixão; 34 E, aproximando-se, atou-lhe as feridas, deitando-lhes azeite e vinho; e, pondo-o sobre o seu animal, levou-o para uma estalagem, e cuidou dele; 35 E, partindo no outro dia, tirou dois dinheiros, e deu-os ao hospedeiro, e disse-lhe: Cuida dele; e tudo o que de mais gastares eu to pagarei quando voltar.

36 Qual, pois, destes três te parece que foi o próximo daquele que caiu nas mãos dos salteadores?

37 E ele disse: O que usou de misericórdia para com ele. Disse, pois, Jesus: Vai, e faze da mesma maneira.

Marta com Maria

38 E aconteceu que, indo eles de caminho, entrou Jesus numa aldeia; e certa mulher, por nome Marta, o recebeu em sua casa; 39 E tinha esta uma irmã chamada Maria, a qual, assentando-se também aos pés de Jesus, ouvia a sua palavra. 40 Marta, porém, andava distraída em muitos serviços; e, aproximando-se, disse: Senhor, não se te de que minha irmã me deixe servir ? Dize-lhe que me ajude.

41 E respondendo Jesus, disse-lhe: Marta, Marta, estás ansiosa e preocupada com muitas coisas, mas uma é necessária;

42 E Maria escolheu a boa parte, a qual não lhe será tirada.

Almeida Corrigida Fiel | acf ©️ 1994, 1995, 2007, 2011 Sociedade Bíblica Trinitariana do Brasil (SBTB). Todos os direitos reservados. Texto bíblico utilizado com autorização. Saiba mais sobre a SBTB. A Missão da SBTB é: Uma cópia da Bíblia Fiel ®️ para cada pessoa. Ajude-nos a cumprir nossa Missão!

Veja também