1 NO te jactes del día de mañana; Porque no sabes qué dará de sí el día.2 Alábete el extraño, y no tu boca; El ajeno, y no tus labios.3 Pesada es la piedra, y la arena pesa; Mas la ira del necio es más pesada que ambas cosas.4 Cruel es la ira, é impetuoso el furor; Mas ¿quién parará delante de la envidia?5 Mejor es reprensión manifiesta Que amor oculto.6 Fieles son las heridas del que ama; Pero importunos los besos del que aborrece.7 El alma harta huella el panal de miel; Mas al alma hambrienta todo lo amargo es dulce.8 Cual ave que se va de su nido, Tal es el hombre que se va de su lugar.9 El ungüento y el perfume alegran el corazón: Y el amigo al hombre con el cordial consejo.10 No dejes á tu amigo, ni al amigo de tu padre; Ni entres en casa de tu hermano el día de tu aflicción. Mejor es el vecino cerca que el hermano lejano.11 Sé sabio, hijo mío, y alegra mi corazón, Y tendré qué responder al que me deshonrare.12 El avisado ve el mal, y escóndese, Mas los simples pasan, y llevan el daño.13 Quítale su ropa al que fió al extraño; Y al que fió á la extraña, tómale prenda.14 El que bendice á su amigo en alta voz, madrugando de mañana, Por maldición se le contará.15 Gotera continua en tiempo de lluvia, Y la mujer rencillosa, son semejantes:16 El que pretende contenerla, arresta el viento: O el aceite en su mano derecha.17 Hierro con hierro se aguza; Y el hombre aguza el rostro de su amigo.18 El que guarda la higuera, comerá su fruto; Y el que guarda á su señor, será honrado.19 Como un agua se parece á otra, Así el corazón del hombre al otro.20 El sepulcro y la perdición nunca se hartan: Así los ojos del hombre nunca están satisfechos.21 El crisol prueba la plata, y la hornaza el oro: Y al hombre la boca del que lo alaba.22 Aunque majes al necio en un mortero entre granos de trigo á pisón majados, No se quitará de él su necedad.23 Considera atentamente el aspecto de tus ovejas; Pon tu corazón á tus rebaños:24 Porque las riquezas no son para siempre; ¿Y será la corona para perpetuas generaciones?25 Saldrá la grama, aparecerá la hierba, Y segaránse las hierbas de los montes.26 Los corderos para tus vestidos, Y los cabritos para el precio del campo:27 Y abundancia de leche de las cabras para tu mantenimiento, y para mantenimiento de tu casa, Y para sustento de tus criadas.

1 Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -2 Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.3 Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -4 Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -5 Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -6 Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -7 Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -8 Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.9 Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -10 Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -11 Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -12 Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -13 Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -14 Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -15 O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.16 Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -17 După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -18 Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -19 Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -20 După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -21 Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -22 Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -23 Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.24 Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -25 Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -26 Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;27 laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.