Trimiterea celor șaptezeci de ucenici
1 După aceea, Domnul a mai rânduit alți șaptezeci de ucenici și i-a trimisMat. 10:1.Marcu 6:7. doi câte doi înaintea Lui, în toate cetățile și în toate locurile pe unde avea să treacă El. 2 Și le-a zis: „Mare este secerișulMat. 9:37,38.Ioan 4:35., dar puțini sunt lucrătorii! Rugați dar2 Tes. 3:1.pe Domnul secerișului să scoată lucrători la secerișul Său.3 Duceți-vă; iatăMat. 10:16., vă trimit ca pe niște miei în mijlocul lupilor.4 SăMat. 10:9,10.Marcu 6:8. Cap. 9:3.nu luați cu voi nici pungă, nici traistă, nici încălțăminte și să nu întrebați pe nimeni2 Împ. 4:29.de sănătate pe drum.5 ÎnMat. 10:12.orice casă veți intra, să ziceți întâi: ‘Pacea să fie peste casa aceasta!’6 Și dacă va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră va rămâne peste el, altminteri, ea se va întoarce la voi.7 SăMat. 10:11.rămâneți în casa aceea și să mâncați1 Cor. 10:27.și să beți ce vi se va da, căci vrednic este lucrătorulMat. 10:10.1 Cor. 9:4.1 Tim. 5:18.de plata sa. Să nu umblați din casă în casă.8 În oricare cetate veți intra și unde vă vor primi oamenii, să mâncați ce vi se va pune înainte,9 săCap. 9:2.vindecați pe bolnavii care vor fi acolo și să le ziceți: ‘Împărăția lui Dumnezeu s-aMat. 3:2;4:17;10:7. Vers. 11.apropiat de voi.’10 Dar, în oricare cetate veți intra și nu vă vor primi, să vă duceți pe ulițele ei și să ziceți:11 ‘Scuturăm împotriva voastră chiar șiMat. 10:14. Cap. 9:5.Fapte 13:51;18:6.praful din cetatea voastră, care s-a lipit de picioarele noastre; totuși să știți că Împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat de voi.’12 Eu vă spun că, în ziua judecății, va fi maiMat. 10:15.Marcu 6:11.ușor pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea.13 VaiMat. 11:21.de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! CăciEzec. 3:6., dacă ar fi fost făcute în Tir și Sidon lucrările puternice care au fost făcute în voi, de mult s-ar fi pocăit stând în sac și cenușă.14 De aceea, în ziua judecății, va fi mai ușor pentru Tir și Sidon decât pentru voi.15 ȘiMat. 11:23.tu, Capernaume, vei fi înălțatGen. 11:4.Deut. 1:28.Is. 14:13.Ier. 51:53.oare până la cer? Vei fi coborât pânăEzec. 26:20;32:18.în Locuința morților.16 CineMat. 10:40.Marcu 9:37.Ioan 13:20.vă ascultă pe voi pe Mine Mă ascultă și1 Tes. 4:8.cine vă nesocotește pe voi pe Mine Mă nesocotește, iarIoan 5:23.cine Mă nesocotește pe Mine nesocotește pe Cel ce M-a trimis pe Mine."
Întoarcerea celor șaptezeci
17 Cei șaptezeci s-auVers. 1. întors plini de bucurie și au zis: „Doamne, chiar și dracii ne sunt supuși în Numele Tău." 18 Isus le-a zis: „AmIoan 12:31;16:11.Apoc. 9:1;12:8,9.văzut pe Satana căzând ca un fulger din cer. 19 Iată că v-amMarcu 16.Fapte 28:5.dat putere să călcați peste șerpi și peste scorpii și peste toată puterea vrăjmașului: și nimic nu vă va putea vătăma.20 Totuși să nu vă bucurați de faptul că duhurile vă sunt supuse, ci bucurați-vă că numeleExod 32:32.Ps. 69:28.Is. 4:3.Dan. 12:1.Filip. 4:3.Evr. 12:23.Apoc. 13:8;20:12;21:27.voastre sunt scrise în ceruri."21 ÎnMat. 11:25. ceasul acela, Isus S-a bucurat în Duhul Sfânt și a zis: „Tată, Doamne al cerului și al pământului, Te laud pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți și le-ai descoperit pruncilor. Da, Tată, fiindcă așa ai găsit cu cale Tu.22 ToateMat. 28:18.Ioan 3:35;5:27;17:2.lucrurile Mi-au fost date în mâini de Tatăl Meu; șiIoan 1:18;6:44,46.nimeni nu știe cine este Fiul, afară de Tatăl, nici cine este Tatăl, afară de Fiul și acela căruia vrea Fiul să i-L descopere."23 Apoi, S-a întors spre ucenici și le-a spus deoparte: „FericeMat. 13:16.de ochii care văd lucrurile pe care le vedeți voi!24 Căci vă spun că1 Pet. 1:10.mulți proroci și împărați au voit să vadă ce vedeți voi, și n-au văzut, să audă ce auziți voi, și n-au auzit."
Pilda samariteanului
25 Un învățătorMat. 19:16;22:35. al Legii s-a sculat să ispitească pe Isus și I-a zis: „Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?" 26 Isus i-a zis: „Ce este scris în Lege? Cum citești în ea?"27 El a răspuns: „SăDeut. 6:5. iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta și cu tot cugetul tău șiLev. 19:18. pe aproapele tău ca pe tine însuți." 28 „Bine ai răspuns", i-a zis Isus; „fă așa și veiLev. 18:5.Neem. 9:29.Ezec. 20:11,13,21.Rom. 10:5.avea viața veșnică."29 Dar el, care voia săCap. 16:15. se îndreptățească, a zis lui Isus: „Și cine este aproapele meu?" 30 Isus a luat din nou cuvântul și a zis: „Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între niște tâlhari, care l-au dezbrăcat, l-au jefuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat și l-au lăsat aproape mort.31 Din întâmplare, se cobora pe același drum un preot și, când a văzut pe omul acesta, aPs. 38:11.trecut înainte pe alături.32 Un levit trecea și el prin locul acela și, când l-a văzut, a trecut înainte pe alături.33 Dar un samariteanIoan 4:9., care era în călătorie, a venit în locul unde era el și, când l-a văzut, i s-a făcut milă de el.34 S-a apropiat de i-a legat rănile și a turnat peste ele untdelemn și vin, apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han și a îngrijit de el.35 A doua zi, când a pornit la drum, a scos doi lei, i-a dat hangiului și i-a zis: ‘Ai grijă de el, și orice vei mai cheltui, îți voi da înapoi la întoarcere.’36 Care dintre aceștia trei ți se pare că a dat dovadă că este aproapele celui ce căzuse între tâlhari?"37 „Cel ce și-a făcut milă cu el", a răspuns învățătorul Legii. „Du-te de fă și tu la fel", i-a zis Isus.
Marta și Maria
38 Pe când era pe drum cu ucenicii Săi, Isus a intrat într-un sat. Și o femeie, numită MartaIoan 11:1;12:2,3., L-a primit în casa ei. 39 Ea avea o soră numită Maria, care1 Cor. 7:32. s-a așezat josCap. 3:35.Fapte 22:3., la picioarele Domnului, și asculta cuvintele Lui. 40 Marta era împărțită cu multă slujire, a venit repede la El și I-a zis: „Doamne, nu-Ți pasă că soră-mea m-a lăsat să slujesc singură? Zi-i dar să-mi ajute." 41 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi și te frămânți tu,42 dar unPs. 27:4.singur lucru trebuie. Maria și-a ales partea cea bună, care nu i se va lua."
O envio dos setenta
1 E depois disto designou o Senhor ainda outros setenta, e mandou-os adiante da sua face, de dois em dois, a todas as cidades e lugares aonde ele havia de ir. 2 E dizia-lhes: Grande é, em verdade, a ceifa, mas os obreiros são poucos; rogai, pois, ao Senhor da ceifa que envie obreiros para a sua colheita.
3 Ide; eis que vos mando como cordeiros ao meio de lobos. 4 Não leveis bolsa, nem alforje, nem sandálias; e a ninguém saudeis pelo caminho. 5 E, em qualquer casa onde entrardes, dizei primeiro: Paz seja nesta casa. 6 E, se ali houver algum filho de paz, repousará sobre ele a vossa paz; e, se não, voltará para vós. 7 E ficai na mesma casa, comendo e bebendo do que eles tiverem, pois digno é o obreiro de seu salário. Não andeis de casa em casa. 8 E, em qualquer cidade em que entrardes, e vos receberem, comei do que vos for oferecido. 9 E curai os enfermos que nela houver, e dizei-lhes: É chegado a vós o reino de Deus. 10 Mas em qualquer cidade, em que entrardes e vos não receberem, saindo por suas ruas, dizei: 11 Até o pó, que da vossa cidade se nos pegou, sacudimos sobre vós. Sabei, contudo, isto, que já o reino de Deus é chegado a vós. 12 E digo-vos será mais tolerável naquele dia para Sodoma do que para aquela cidade.
Ai das cidades que não se arrependem!
13 Ai de ti, Corazim, ai de ti, Betsaida! Porque, se em Tiro e em Sidom se fizessem as maravilhas que em vós foram feitas, já há muito, assentadas em saco e cinza, se teriam arrependido. 14 Portanto, será mais tolerável para Tiro e Sidom, no juízo, do que para vós.
15 E tu, Cafarnaum, que foste levantada até ao céu, até ao inferno serás abatida.
16 Quem vos ouve a vós, a mim me ouve; e quem vos rejeita a vós, a mim me rejeita; e quem a mim me rejeita, rejeita aquele que me enviou.
O retorno dos setenta
17 E voltaram os setenta com alegria, dizendo: Senhor, pelo teu nome, até os demônios se nos sujeitam.
18 E disse-lhes: Eu via Satanás, como raio, cair do céu.
19 Eis que vos dou poder para pisar em serpentes e escorpiões, e sobre toda a força do inimigo, e nada vos fará dano algum. 20 Mas, não vos alegreis porque se vos sujeitem os espíritos; alegrai-vos antes por estarem os vossos nomes escritos nos céus.
Cristo, o Salvador dos humildes
21 Naquela mesma hora se alegrou Jesus em espírito, e disse: Graças te dou, ó Pai, Senhor do céu e da terra, que escondeste estas coisas aos sábios e inteligentes, e as revelaste às criancinhas; assim é, ó Pai, porque assim te aprouve.
22 Tudo por meu Pai me foi entregue; e ninguém conhece quem é o Filho senão o Pai, nem quem é o Pai senão o Filho, e aquele a quem o Filho o quiser revelar.
23 E, voltando-se para os discípulos, disse-lhes em particular: Bem-aventurados os olhos que veem o que vós vedes.
24 Pois vos digo que muitos profetas e reis desejaram ver o que vós vedes, e não o viram; e ouvir o que ouvis, e não o ouviram.
A parábola do bom samaritano
25 E eis que se levantou um certo doutor da lei, tentando-o, e dizendo: Mestre, que farei para herdar a vida eterna?
26 E ele lhe disse: Que está escrito na lei? Como lês?
27 E, respondendo ele, disse: Amarás ao Senhor teu Deus de todo o teu coração, e de toda a tua alma, e de todas as tuas forças, e de todo o teu entendimento, e ao teu próximo como a ti mesmo.
28 E disse-lhe: Respondeste bem; faze isso, e viverás.
29 Ele, porém, querendo justificar-se a si mesmo, disse a Jesus: E quem é o meu próximo?
30 E, respondendo Jesus, disse: Descia um homem de Jerusalém para Jericó, e caiu nas mãos dos salteadores, os quais o despojaram, e espancando-o, se retiraram, deixando-o meio morto.
31 E, ocasionalmente descia pelo mesmo caminho certo sacerdote; e, vendo-o, passou de largo. 32 E de igual modo também um levita, chegando àquele lugar, e, vendo-o, passou de largo. 33 Mas certo samaritano, viajando, veio até ele e, vendo-o, foi movido de íntima compaixão; 34 E, aproximando-se, atou-lhe as feridas, deitando-lhes azeite e vinho; e, pondo-o sobre o seu animal, levou-o para uma estalagem, e cuidou dele; 35 E, partindo no outro dia, tirou dois dinheiros, e deu-os ao hospedeiro, e disse-lhe: Cuida dele; e tudo o que de mais gastares eu to pagarei quando voltar.
36 Qual, pois, destes três te parece que foi o próximo daquele que caiu nas mãos dos salteadores?
37 E ele disse: O que usou de misericórdia para com ele. Disse, pois, Jesus: Vai, e faze da mesma maneira.
Marta com Maria
38 E aconteceu que, indo eles de caminho, entrou Jesus numa aldeia; e certa mulher, por nome Marta, o recebeu em sua casa; 39 E tinha esta uma irmã chamada Maria, a qual, assentando-se também aos pés de Jesus, ouvia a sua palavra. 40 Marta, porém, andava distraída em muitos serviços; e, aproximando-se, disse: Senhor, não se te dá de que minha irmã me deixe servir só? Dize-lhe que me ajude.
41 E respondendo Jesus, disse-lhe: Marta, Marta, estás ansiosa e preocupada com muitas coisas, mas uma só é necessária;
42 E Maria escolheu a boa parte, a qual não lhe será tirada.
Almeida Corrigida Fiel | acf ©️ 1994, 1995, 2007, 2011 Sociedade Bíblica Trinitariana do Brasil (SBTB). Todos os direitos reservados. Texto bíblico utilizado com autorização. Saiba mais sobre a SBTB. A Missão da SBTB é: Uma cópia da Bíblia Fiel ®️ para cada pessoa. Ajude-nos a cumprir nossa Missão!