5 You have forgotten the exhortation which reasons with you as with children,
"My son, don’t take lightly the chastening of the Lord,
nor faint when you are reproved by him;
6 for whom the Lord loves, he disciplines,
and chastises every son whom he receives."12:6 Proverbs 3:11-12
7 It is for discipline that you endure. God deals with you as with children, for what son is there whom his father doesn’t discipline? 8 But if you are without discipline, of which all have been made partakers, then you are illegitimate, and not children. 9 Furthermore, we had the fathers of our flesh to chasten us, and we paid them respect. Shall we not much rather be in subjection to the Father of spirits and live? 10 For they indeed for a few days disciplined us as seemed good to them, but he for our profit, that we may be partakers of his holiness. 11 All chastening seems for the present to be not joyous but grievous; yet afterward it yields the peaceful fruit of righteousness to those who have been trained by it.
Domínio Público. Esta tradução bíblica de domínio público é trazida a você por cortesia de eBible.org.
5 Și ați uitat sfatul pe care vi-l dă ca unor fii: „Fiule, nuIov 5:17.Prov. 3:11. disprețui pedeapsa Domnului și nu-ți pierde inima când ești mustrat de El. 6 Căci Domnul pedepsește pePs. 94:12;119:75.Prov. 3:12.Iac. 1:12.Apoc. 3:19. cine-l iubește și bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primește." 7 SuferițiDeut. 8:5.2 Sam. 7:14.Prov. 13:24;19:18;23:13. pedeapsa: Dumnezeu Se poartă cu voi ca și cu niște fii. Căci care este fiul pe care nu-l pedepsește tatăl? 8 Dar, dacă sunteți scutiți de pedeapsă, de carePs. 73:14.1 Pet. 5:9. toți au parte, sunteți niște feciori din curvie, iar nu fii. 9 Și apoi, dacă părinții noștri trupești ne-au pedepsit și tot le-am dat cinstea cuvenită, nu trebuie oare cu atât mai mult să ne supunem TatăluiNum. 16:22;27:16.Iov 12:10.Ecl. 12:7.Is. 42:5;57:16.Zah. 12:1. duhurilor și să trăim? 10 Căci ei, în adevăr, ne pedepseau pentru puține zile, cum credeau ei că e bine, dar Dumnezeu ne pedepsește pentru binele nostru, caLev. 11:44;19:2.1 Pet. 1:15,16. să ne facă părtași sfințeniei Lui. 11 Este adevărat că orice pedeapsă, deocamdată, pare o pricină de întristare, și nu de bucurie, dar mai pe urmă aduce celor ce au trecut prin școala ei roadaIac. 3:18. dătătoare de pace a neprihănirii.