5 momentos em que Jesus mostrou como amar ao próximo

44 Dar Eu vă spun: Iubiți*pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc*și vă prigonesc,

30 Isus a luat din nou cuvântul și a zis: „Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între niște tâlhari, care l-au dezbrăcat, l-au jefuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat și l-au lăsat aproape mort.31 Din întâmplare, se cobora pe același drum un preot și, când a văzut pe omul acesta, a*trecut înainte pe alături.32 Un levit trecea și el prin locul acela și, când l-a văzut, a trecut înainte pe alături.33 Dar un samaritean*, care era în călătorie, a venit în locul unde era el și, când l-a văzut, i s-a făcut milă de el.34 S-a apropiat de i-a legat rănile și a turnat peste ele untdelemn și vin, apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han și a îngrijit de el.35 A doua zi, când a pornit la drum, a scos doi lei, i-a dat hangiului și i-a zis: ‘Ai grijă de el, și orice vei mai cheltui, îți voi da înapoi la întoarcere.’36 Care dintre aceștia trei ți se pare că a dat dovadă că este aproapele celui ce căzuse între tâlhari?"37 „Cel ce și-a făcut milă cu el", a răspuns învățătorul Legii. „Du-te de fă și tu la fel", i-a zis Isus.

3 Atunci, cărturarii și fariseii I-au adus o femeie prinsă în preacurvie. Au pus-o în mijlocul norodului 4 și au zis lui Isus: „Învățătorule, femeia aceasta a fost prinsă chiar când săvârșea preacurvia. 5 Moise*, în Lege, ne-a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei: Tu dar ce zici?" 6 Spuneau lucrul acesta ca să-L ispitească și să-L poată învinui. Dar Isus S-a plecat în jos și scria cu degetul pe pământ. 7 Fiindcă ei nu încetau să-L întrebe, El S-a ridicat în sus și le-a zis: „Cine*dintre voi este fără păcat să arunce cel dintâi cu piatra în ea."8 Apoi, S-a plecat iarăși și scria cu degetul pe pământ. 9 Când au auzit ei cuvintele acestea, s-au simțit mustrați* de cugetul lor și au ieșit afară, unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni până la cei din urmă. Și Isus a rămas singur cu femeia, care stătea în mijloc. 10 Atunci, S-a ridicat în sus; și, când n-a mai văzut pe nimeni decât pe femeie, Isus i-a zis: „Femeie, unde sunt pârâșii tăi? Nimeni nu te-a osândit?"11 „Nimeni, Doamne", I-a răspuns ea. Și Isus i-a zis: „Nici*Eu nu te osândesc. Du-te și să*nu mai păcătuiești.")

Vindecarea robului unui sutaș

5 Pe când* intra Isus în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaș, care-L ruga 6 și-I zicea: „Doamne, robul meu zace în casă slăbănog și se chinuiește cumplit." 7 Isus i-a zis: „Am să vin și să-l tămăduiesc."8 „Doamne", a răspuns sutașul, „nu* sunt vrednic să intri sub acoperământul meu, ci zi* numai un cuvânt, și robul meu va fi tămăduit. 9 Căci și eu sunt om sub stăpânire; am sub mine ostași și zic unuia: ‘Du-te!’ și se duce; altuia: ‘Vino!’ și vine; și robului meu: ‘Fă cutare lucru!’ și-l face." 10 Când a auzit Isus aceste vorbe, S-a mirat și a zis celor ce veneau după El: „Adevărat vă spun că nici în Israel n-am găsit o credință așa de mare.11 Dar vă spun că vor veni mulți*de la răsărit și de la apus și vor sta la masă cu Avraam, Isaac și Iacov în Împărăția cerurilor.12 Iar*fiii Împărăției vor*fi aruncați în întunericul de afară, unde va fi plânsul și scrâșnirea dinților."13 Apoi a zis sutașului: „Du-te și facă-ți-se după credința ta." Și robul lui s-a tămăduit chiar în ceasul acela.

13 Nu este mai*mare dragoste decât să-și dea cineva viața pentru prietenii săi.