1 Jacó também seguiu o seu caminho; e encontraram-no os anjos de Deus.
2 Quando Jacó os viu, disse: Este é o exército de Deus. E chamou àquele lugar Maanaim.
3 Então enviou Jacó mensageiros diante de si a Esaú, seu irmão, à terra de Seir, o território de Edom,
4 tendo-lhes ordenado: Deste modo falareis a meu senhor Esaú: Assim diz Jacó, teu servo: Como peregrino morei com Labão, e com ele fiquei até agora;
5 e tenho bois e jumentos, rebanhos, servos e servas; e mando comunicar isso a meu senhor, para achar graça aos teus olhos.
6 Depois os mensageiros voltaram a Jacó, dizendo: Fomos ter com teu irmão Esaú; e, em verdade, vem ele para encontrar-te, e quatrocentos homens com ele.
7 Jacó teve muito medo e ficou aflito; dividiu em dois bandos o povo que estava com ele, bem como os rebanhos, os bois e os camelos;
8 pois dizia: Se Esaú vier a um bando e o ferir, o outro bando escapará.
9 Disse mais Jacó: o Deus de meu pai Abraão, Deus de meu pai Isaque, ó Senhor, que me disseste: Volta para a tua terra, e para a tua parentela, e eu te farei bem!
10 Não sou digno da menor de todas as tuas beneficências e de toda a fidelidade que tens usado para com teu servo; porque com o meu cajado passei este Jordão, e agora volto em dois bandos.
11 Livra-me, peço-te, da mão de meu irmão, da mão de Esaú, porque eu o temo; acaso não venha ele matar-me, e a mãe com os filhos.
12 Pois tu mesmo disseste: Certamente te farei bem, e farei a tua descendência como a areia do mar, que pela multidão não se pode contar.
13 Passou ali aquela noite; e do que tinha tomou um presente para seu irmão Esaú:
14 duzentas cabras e vinte bodes, duzentas ovelhas e vinte carneiros,
15 trinta camelas de leite com suas crias, quarenta vacas e dez touros, vinte jumentas e dez jumentinhos.
16 Então os entregou nas mãos dos seus servos, cada manada em separado; e disse a seus servos: Passai adiante de mim e ponde espaço entre manada e manada.
17 E ordenou ao primeiro, dizendo: Quando Esaú, meu irmão, te encontrar e te perguntar: De quem és, e para onde vais, e de quem são estes diante de ti?
18 Então responderás: São de teu servo Jacó, presente que envia a meu senhor, a Esaú, e eis que ele vem também atrás de nos.
19 Ordenou igualmente ao segundo, e ao terceiro, e a todos os que vinham atrás das manadas, dizendo: Desta maneira falareis a Esaú quando o achardes.
20 E direis também: Eis que o teu servo Jacó vem atrás de nós. Porque dizia: Aplacá-lo-ei com o presente, que vai adiante de mim, e depois verei a sua face; porventura ele me aceitará.
21 Foi, pois, o presente adiante dele; ele, porém, passou aquela noite no arraial.
22 Naquela mesma noite levantou-se e, tomando suas duas mulheres, suas duas servas e seus onze filhos, passou o vau de Jaboque.
23 Tomou-os, e fê-los passar o ribeiro, e fez passar tudo o que tinha.
24 Jacó, porém, ficou só; e lutava com ele um homem até o romper do dia.
25 Quando este viu que não prevalecia contra ele, tocou-lhe a juntura da coxa, e se deslocou a juntura da coxa de Jacó, enquanto lutava com ele.
26 Disse o homem: Deixa-me ir, porque já vem rompendo o dia. Jacó, porém, respondeu: Não te deixarei ir, se me não abençoares.
27 Perguntou-lhe, pois: Qual é o teu nome? E ele respondeu: Jacó.
28 Então disse: Não te chamarás mais Jacó, mas Israel; porque tens lutado com Deus e com os homens e tens prevalecido.
29 Perguntou-lhe Jacó: Dize-me, peço-te, o teu nome. Respondeu o homem: Por que perguntas pelo meu nome? E ali o abençoou.
30 Pelo que Jacó chamou ao lugar Peniel, dizendo: Porque tenho visto Deus face a face, e a minha vida foi preservada.
31 E nascia o sol, quando ele passou de Peniel; e coxeava de uma perna.
32 Por isso os filhos de Israel não comem até o dia de hoje o nervo do quadril, que está sobre a juntura da coxa, porquanto o homem tocou a juntura da coxa de Jacó no nervo do quadril.
1 Iacov şi -a văzut de drum; şi l-au întîlnit îngerii lui Dumnezeu.
2 Cînd i -a văzut, Iacov a zis: ,,Aceasta este tabăra lui Dumnezeu!`` De aceea a pus locului aceluia numele Mahanaim (Tabără îndoită).
3 Iacov a trimes înainte nişte soli la fratele său Esau, în ţara Seir, în ţinutul lui Edom.
4 El le -a dat porunca următoare: ,,Iată ce să spuneţi domnului meu Esau: ,,Aşa vorbeşte robul tău Iacov: ,,Am locuit la Laban, şi am rămas la el pînă acum;
5 am boi, măgari, oi, robi şi roabe, şi trimet să dea de ştire lucrul acesta domnului meu, ca să capăt trecere înaintea ta.``
6 Solii s'au întors înapoi la Iacov, şi au zis: ,,Ne-am dus la fratele tău Esau; şi el vine înaintea ta, cu patru sute de oameni.``
7 Iacov s'a spăimîntat foarte mult, şi l -a apucat groaza. A împărţit în două tabere oamenii pe cari -i avea cu el, oile, boii şi cămilele,
8 şi a zis: ,,Dacă vine Esau împotriva uneia din tabere şi o bate, tabăra care va rămînea, va putea să scape.``
9 Iacov a zis: ,,Dumnezeul tatălui meu Avraam, Dumnezeul tatălui meu Isaac! Tu Doamne, care mi-ai zis: ,,Întoarce-te în ţara ta şi în locul tău de naştere, şi voi îngriji ca să-ţi meargă bine!
10 Eu sînt prea mic pentru toate îndurările şi pentru toată credincioşia, pe care ai arătat -o faţă de robul Tău; căci am trecut Iordanul acesta numai cu toiagul meu, şi iată că acum fac două tabere.
11 Izbăveşte-mă, Te rog, din mîna fratelui meu, din mîna lui Esau! Căci mă tem de el, ca să nu vină şi să mă lovească, pe mine, pe mame şi pe copii.
12 Şi Tu ai zis: ,,Eu voi îngriji ca să-ţi meargă bine, şi-ţi voi face sămînţa ca nisipul mării, care, de mult ce este, nu se poate număra.``
13 Iacov a petrecut noaptea în locul acela. A luat din ce mai avea cu el, şi a pus de -o parte, ca dar pentru fratele său Esau:
14 două sute de capre şi douăzeci de ţapi, două sute de oi şi două zeci de berbeci,
15 treizeci de cămile alăptătoare cu mînjii lor, patruzeci de vaci şi zece tauri, douăzeci de măgăriţe şi zece măgăruşi.
16 Le -a dat robilor săi, turmă cu turmă deosebit, şi a poruncit robilor săi: ,,Treceţi înaintea mea, şi lăsaţi o depărtare între fiecare turmă.``
17 A dat celui dintîi porunca următoare: ,,Cînd te va întîlni fratele meu Esau, şi te va întreba: ,,Al cui eşti? Unde te duci? Şi a cui este turma aceasta dinaintea ta?``
18 să răspunzi: ,,A robului tău Iacov; ea este un dar, trimes domnului meu Esau; şi el însuş vine în urma noastră.``
19 A dat aceeaş poruncă celui de al doilea, celui de al treilea, şi tuturor celor ce mînau turmele: ,,Aşa să vorbiţi domnului meu Esau, cînd îl veţi întîlni.
20 Să spuneţi: ,,Iată, robul tău Iacov vine şi el după noi.`` Căci îşi zicea el: ,,Îl voi potoli cu darul acesta, care merge înaintea mea; în urmă îl voi vedea faţă în faţă, şi poate că mă va primi cu bunăvoinţă.``
21 Astfel darul a trecut înainte, iar el a rămas în tabără în noaptea aceea.
22 Tot în noaptea aceea s'a sculat, a luat pe cele două neveste ale lui, pe cele două roabe, şi pe cei unsprezece copii ai lui, şi a trecut vadul Iabocului.
23 I -a luat, i -a trecut pîrîul, şi a trecut tot ce avea.
24 Iacov însă a rămas singur. Atunci un om s'a luptat cu el pînă în revărsatul zorilor.
25 Văzînd că nu -l poate birui, omul acesta l -a lovit la încheietura coapsei, aşa că i s'a scrîntit încheietura coapsei lui Iacov, pe cînd se lupta cu el.
26 Omul acela a zis: ,,Lasă-mă să plec, căci se revarsă zorile.`` Dar Iacov a răspuns: ,,Nu Te voi lăsa să pleci pînă nu mă vei binecuvînta.``
27 Omul acela i -a zis: ,,Cum îţi este numele?`` ,,Iacov,`` a răspuns el.
28 Apoi a zis: ,,Numele tău nu va mai fi Iacov, ci te vei chema Israel (Celce luptă cu Dumnezeu); căci ai luptat cu Dumnezeu şi cu oameni, şi ai fost biruitor.``
29 Iacov l -a întrebat: ,,Spune-mi, Te rog, numele Tău.`` El a răspuns: ,,Pentru ce Îmi ceri numele?`` Şi l -a binecuvîntat acolo.
30 Iacov a pus locului aceluia numele Peniel (Faţa lui Dumnezeu); ,,căci``, a zis el, ,,am văzut pe Dumnezeu faţă în faţă, şi totuş am scăpat cu viaţă.``
31 Răsărea soarele cînd a trecut pe lîngă Peniel. Însă Iacov şchiopăta din coapsă.
32 Iată de ce, pînă în ziua de azi, Israeliţii nu mănîncă vîna de la încheietura coapsei; căci Dumnezeu a lovit pe Iacov la încheietura coapsei în vînă.