1 Sucedeu que, acabando todo o povo de passar o Jordão, falou o SENHOR a Josué, dizendo:
2 Tomai do povo doze homens, de cada tribo um homem;
3 E mandai-lhes, dizendo: Tirai daqui, do meio do Jordão, do lugar onde estavam firmes os pés dos sacerdotes, doze pedras; e levai-as convosco à outra margem e depositai-as no alojamento em que haveis de passar esta noite.
4 Chamou, pois, Josué os doze homens, que escolhera dos filhos de Israel; de cada tribo um homem;
5 E disse-lhes Josué: Passai adiante da arca do Senhor vosso Deus, ao meio do Jordão; e cada um levante uma pedra sobre o ombro, segundo o número das tribos dos filhos de Israel;
6 Para que isto seja por sinal entre vós; e quando vossos filhos no futuro perguntarem, dizendo: Que significam estas pedras?
7 Então lhes direis que as águas do Jordão se separaram diante da arca da aliança do Senhor; passando ela pelo Jordão, separaram-se as águas do Jordão; assim estas pedras serão para sempre por memorial aos filhos de Israel.
8 Fizeram, pois, os filhos de Israel assim como Josué tinha ordenado, e levantaram doze pedras do meio do Jordão como o Senhor dissera a Josué, segundo o número das tribos dos filhos de Israel; e levaram-nas consigo ao alojamento, e as depositaram ali.
9 Levantou Josué também doze pedras no meio do Jordão, no lugar onde estiveram parados os pés dos sacerdotes, que levavam a arca da aliança; e ali estão até ao dia de hoje.
10 Pararam, pois, os sacerdotes, que levavam a arca, no meio do Jordão, em pé, até que se cumpriu tudo quanto o Senhor mandara Josué dizer ao povo, conforme a tudo quanto Moisés tinha ordenado a Josué; e apressou-se o povo, e passou.
11 E sucedeu que, assim que todo o povo acabou de passar, então passou a arca do Senhor, e os sacerdotes, à vista do povo.
12 E passaram os filhos de Rúben, e os filhos de Gade, e a meia tribo de Manassés, armados na frente dos filhos de Israel, como Moisés lhes tinha falado;
13 Uns quarenta mil homens de guerra, armados, passaram diante do Senhor para batalha, às campinas de Jericó.
14 Naquele dia o Senhor engrandeceu a Josué diante dos olhos de todo o Israel; e temeram-no, como haviam temido a Moisés, todos os dias da sua vida.
15 Falou, pois, o Senhor a Josué, dizendo:
16 Dá ordem aos sacerdotes, que levam a arca do testemunho, que subam do Jordão.
17 E deu Josué ordem aos sacerdotes, dizendo: Subi do Jordão.
18 E aconteceu que, como os sacerdotes, que levavam a arca da aliança do Senhor, subiram do meio do Jordão, e as plantas dos pés dos sacerdotes se puseram em seco, as águas do Jordão se tornaram ao seu lugar, e corriam, como antes, sobre todas as suas ribanceiras.
19 Subiu, pois, o povo, do Jordão no dia dez do mês primeiro; e alojaram-se em Gilgal, do lado oriental de Jericó.
20 E as doze pedras, que tinham tomado do Jordão, levantou-as Josué em Gilgal.
21 E falou aos filhos de Israel, dizendo: Quando no futuro vossos filhos perguntarem a seus pais, dizendo: Que significam estas pedras?
22 Fareis saber a vossos filhos, dizendo: Israel passou em seco este Jordão.
23 Porque o Senhor vosso Deus fez secar as águas do Jordão diante de vós, até que passásseis, como o Senhor vosso Deus fez ao Mar Vermelho que fez secar perante nós, até que passássemos.
24 Para que todos os povos da terra conheçam a mão do Senhor, que é forte, para que temais ao Senhor vosso Deus todos os dias.
1 Dupăce a isprăvit tot poporul de trecut Iordanul, Domnul a zis lui Iosua:
2 ,,Ia doisprezece bărbaţi din popor, cîte un bărbat din fiecare seminţie.
3 Dă-le porunca următoare: ,Luaţi de aici, din mijlocul Iordanului, din locul unde s'au oprit preoţii, douăsprezece pietre, pe cari să le duceţi cu voi, şi să le puneţi în locul unde veţi petrece noaptea aceasta.``
4 Iosua a chemat pe cei doisprezece bărbaţi, pe cari i -a ales dintre copiii lui Israel, cîte un bărbat de fiecare seminţie.
5 Şi le -a zis: ,,Treceţi înaintea chivotului Domnului, Dumnezeului vostru, în mijlocul Iordanului, şi fiecare din voi să ia o piatră pe umăr, după numărul seminţiilor copiilor lui Israel,
6 pentru ca acesta să fie un semn de aducere aminte în mijlocul vostru. Cînd vor întreba copiii voştri într'o zi: ,Ce însemnează pietrele acestea pentru voi?`
7 să le spuneţi: ,Apele Iordanului s'au despicat în două înaintea chivotului legămîntului Domnului; cînd a trecut chivotul Iordanul, apele Iordanului s'au despicat în două, şi pietrele acestea să fie totdeauna o aducere aminte pentru copiii lui Israel.``
8 Copiii lui Israel au făcut aşa cum le poruncise Iosua. Au luat douăsprezece pietre din mijlocul Iordanului, cum spusese lui Iosua Domnul, după numărul seminţiilor copiilor lui Israel, le-au luat cu ei, şi le-au pus în locul unde aveau să rămînă peste noapte.
9 Iosua a ridicat şi el douăsprezece pietre în mijlocul Iordanului, în locul unde se opriseră picioarele preoţilor cari duceau chivotul legămîntului; şi ele au rămas acolo pînă în ziua de azi.
10 Preoţii cari duceau chivotul au stătut în mijlocul Iordanului pînă la deplina împlinire a celor ce poruncise lui Iosua Domnul să spună poporului, potrivit cu tot ce poruncise Moise lui Iosua. Şi poporul s'a grăbit să treacă.
11 După ce a isprăvit de trecut tot poporul, chivotul Domnului şi preoţii au trecut înaintea poporului.
12 Fiii lui Ruben, fiii lui Gad, şi jumătate din seminţia lui Manase, au trecut înarmaţi înaintea copiilor lui Israel, cum le spusese Moise.
13 Aproape patruzeci de mii de bărbaţi, pregătiţi de război, au trecut gata de luptă înaintea Domnului în cîmpia Ierihonului.
14 În ziua aceea, Domnul a înălţat pe Iosua înaintea întregului Israel; şi s'au temut de el, cum se temuseră de Moise, în toate zilele vieţii lui.
15 Domnul a zis lui Iosua:
16 ,,Porunceşte preoţilor cari duc chivotul mărturiei, să iasă din Iordan.``
17 Şi Iosua a poruncit preoţilor: ,,Ieşiţi din Iordan.``
18 Cînd au ieşit preoţii, cari duceau chivotul legămîntului Domnului, din mijlocul Iordanului, şi cînd au călcat cu talpa picioarelor pe uscat, apele Iordanului s'au întors la locul lor, şi s'au revărsat ca mai înainte peste toate malurile lui.
19 Poporul a ieşit din Iordan în ziua a zecea a lunii întîi, şi a tăbărît la Ghilgal, la marginea de răsărit a Ierihonului.
20 Iosua a ridicat la Ghilgal cele douăsprezece pietre pe cari le luaseră din Iordan.
21 El a zis copiilor lui Israel: ,,Cînd vor întreba copiii voştri într'o zi pe părinţii lor: ,Ce însemnează pietrele acestea?`
22 să învăţaţi pe copiii voştri, şi să le spuneţi: ,Israel a trecut Iordanul acesta pe uscat.
23 Căci Domnul, Dumnezeul vostru, a secat înaintea voastră apele Iordanului pînă ce aţi trecut, după cum făcuse Domnul, Dumnezeul vostru, la Marea Roşie, pe care a secat -o înaintea noastră pînă am trecut,
24 pentru ca toate popoarele pămîntului să ştie că mîna Domnului este puternică, şi să vă temeţi totdeauna de Domnul, Dumnezeul vostru.``