1 Naquela mesma noite fugiu o sono do rei; então mandou trazer o livro de registro das crônicas, as quais se leram diante do rei. 2 E achou-se escrito que Mardoqueu tinha denunciado Bigtã e Teres, dois dos camareiros do rei, da guarda da porta, que tinham procurado lançar mão do rei Assuero. 3 Então disse o rei: Que honra e distinção se deu por isso a Mardoqueu? E os servos do rei, que ministravam junto a ele, disseram: Coisa nenhuma se lhe fez.

4 Então disse o rei: Quem está no pátio? E Hamã tinha entrado no pátio exterior da casa do rei, para dizer ao rei que enforcassem a Mardoqueu na forca que lhe tinha preparado.

5 E os servos do rei lhe disseram: Eis que Hamã está no pátio. E disse o rei que entrasse.

6 E, entrando Hamã, o rei lhe disse: Que se fará ao homem de cuja honra o rei se agrada? Então Hamã disse no seu coração: De quem se agradaria o rei para lhe fazer honra mais do que a mim?

7 Assim disse Hamã ao rei: Para o homem, de cuja honra o rei se agrada,

8 Tragam a veste real que o rei costuma vestir, como também o cavalo em que o rei costuma andar montado, e ponha-se-lhe a coroa real na sua cabeça. 9 E entregue-se a veste e o cavalo à mão de um dos príncipes mais nobres do rei, e vistam delas aquele homem a quem o rei deseja honrar; e levem-no a cavalo pelas ruas da cidade, e apregoe-se diante dele: Assim se fará ao homem a quem o rei deseja honrar!

10 Então disse o rei a Hamã: Apressa-te, toma a veste e o cavalo, como disseste, e faze assim para com o judeu Mardoqueu, que está assentado à porta do rei; e coisa nenhuma omitas de tudo quanto disseste.

11 E Hamã tomou a veste e o cavalo, e vestiu a Mardoqueu, e o levou a cavalo pelas ruas da cidade, e apregoou diante dele: Assim se fará ao homem a quem o rei deseja honrar!

12 Depois disto Mardoqueu voltou para a porta do rei; porém Hamã se retirou correndo à sua casa, triste, e de cabeça coberta. 13 E contou Hamã a Zeres, sua mulher, e a todos os seus amigos, tudo quanto lhe tinha sucedido. Então os seus sábios e Zeres, sua mulher, lhe disseram: Se Mardoqueu, diante de quem já começaste a cair, é da descendência dos judeus, não prevalecerás contra ele, antes certamente cairás diante dele.

14 E estando eles ainda falando com ele, chegaram os camareiros do rei, e se apressaram a levar Hamã ao banquete que Ester preparara.

1 În noaptea aceea, împăratul n-a putut să doarmă și a poruncit să-i aducă lângă el Cartea*Cap. 2:23. Aducerilor aminte, Cronicile. Le-au citit înaintea împăratului 2 și s-a găsit scris ce descoperise Mardoheu cu privire la Bigtan și Tereș, cei doi fameni ai împăratului, păzitorii pragului, care voiseră să întindă mâna asupra împăratului Ahașveroș. 3 Împăratul a zis: „Ce cinste și mărire i s-a făcut lui Mardoheu pentru aceasta?" „Nu i s-a făcut nimic", au răspuns cei ce slujeau împăratului. 4 Atunci, împăratul a zis: „Cine este în curte?" (Haman venise în curtea de afară*Cap. 5:1. a casei împăratului să*Cap. 5:14. ceară împăratului să spânzure pe Mardoheu pe lemnul pe care-l pregătise pentru el.) 5 Slujitorii împăratului i-au răspuns: „Haman este în curte." Și împăratul a zis: „Să intre." 6 Haman a intrat și împăratul i-a zis: „Ce trebuie făcut pentru un om pe care vrea să-l cinstească împăratul?" Haman și-a zis în sine: „Pe cine altul decât pe mine ar vrea împăratul să-l cinstească?" 7 Și Haman a răspuns împăratului: „Omului pe care vrea împăratul să-l cinstească, 8 trebuie să i se aducă haina împărătească, aceea cu care se îmbracă împăratul, și calul*1 Împ. 1:33. pe care călărește împăratul și să i se pună cununa împărătească pe cap. 9 Să se dea haina și calul uneia din căpeteniile de seamă ale împăratului, apoi să îmbrace cu haina pe omul acela pe care vrea să-l cinstească împăratul, să-l plimbe călare pe cal prin locul deschis al cetății și să se strige*Gen. 41:43. înaintea lui: ‘Așa se face omului pe care vrea împăratul să-l cinstească!’" 10 Împăratul i-a zis lui Haman: „Ia îndată haina și calul, cum ai zis, și fă așa iudeului Mardoheu, care șade la poarta împăratului. Nu lăsa nefăcut nimic din ce ai spus." 11 Și Haman a luat haina și calul, a îmbrăcat pe Mardoheu, l-a plimbat călare pe cal prin locul deschis al cetății și a strigat înaintea lui: „Așa se face omului pe care vrea împăratul să-l cinstească!" 12 Mardoheu s-a întors la poarta împăratului, și Haman s-a dus în grabă*2 Cron. 26:20. acasă, mâhnit și*2 Sam. 15:30.Ier. 14:3,4. cu capul acoperit. 13 Haman a istorisit nevestei sale Zereș și tuturor prietenilor săi tot ce i se întâmplase. Și înțelepții lui și nevastă-sa Zereș i-au zis: „Dacă Mardoheu, înaintea căruia ai început să cazi, este din neamul iudeilor, nu vei putea face nimic împotriva lui, ci vei cădea înaintea lui." 14 Pe când îi vorbeau ei încă, au venit famenii împăratului și au luat îndată pe Haman la ospățul*Cap. 5:8. pe care-l pregătise Estera.