1 E, no duodécimo mês, que é o mês de Adar, no dia treze do mesmo mês em que chegou a palavra do rei e a sua ordem para se executar, no dia em que os inimigos dos judeus esperavam assenhorear-se deles, sucedeu o contrário, porque os judeus foram os que se assenhorearam dos que os odiavam. 2 Porque os judeus nas suas cidades, em todas as províncias do rei Assuero, se ajuntaram para pôr as mãos naqueles que procuravam o seu mal; e ninguém podia resistir-lhes, porque o medo deles caíra sobre todos aqueles povos. 3 E todos os líderes das províncias, e os sátrapas, e os governadores, e os que faziam a obra do rei, auxiliavam os judeus; porque tinha caído sobre eles o temor de Mardoqueu. 4 Porque Mardoqueu era grande na casa do rei, e a sua fama crescia por todas as províncias, porque o homem Mardoqueu ia sendo engrandecido. 5 Feriram, pois, os judeus a todos os seus inimigos, a golpes de espada, com matança e com destruição; e fizeram dos seus inimigos o que quiseram. 6 E na fortaleza de Susã os judeus mataram e destruíram quinhentos homens; 7 Como também a Parsandata, e a Dalfom e a Aspata, 8 E a Porata, e a Adalia, e a Aridata, 9 E a Farmasta, e a Arisai, e a Aridai, e a Vaisata; 10 Os dez filhos de Hamã, filho de Hamedata, o inimigo dos judeus, mataram, porém ao despojo não estenderam a sua mão.

11 No mesmo dia foi comunicado ao rei o número dos mortos na fortaleza de Susã. 12 E disse o rei à rainha Ester: Na fortaleza de Susã os judeus mataram e destruíram quinhentos homens, e os dez filhos de Hamã; nas mais províncias do rei que teriam feito? Qual é, pois, a tua petição? E dar-se-te-á. Ou qual é ainda o teu requerimento? E far-se-á.

13 Então disse Ester: Se bem parecer ao rei, conceda-se aos judeus que se acham em Susã que também façam amanhã conforme ao mandado de hoje; e pendurem numa forca os dez filhos de Hamã.

14 Então disse o rei que assim se fizesse; e publicou-se um edito em Susã, e enforcaram os dez filhos de Hamã. 15 E reuniram-se os judeus que se achavam em Susã também no dia catorze do mês de Adar, e mataram em Susã trezentos homens; porém ao despojo não estenderam a sua mão.

16 Também os demais judeus que se achavam nas províncias do rei se reuniram e se dispuseram em defesa das suas vidas, e tiveram descanso dos seus inimigos; e mataram dos seus inimigos setenta e cinco mil; porém ao despojo não estenderam a sua mão. 17 Sucedeu isto no dia treze do mês de Adar; e descansaram no dia catorze, e fizeram, daquele dia, dia de banquetes e de alegria. 18 Também os judeus, que se achavam em Susã se ajuntaram nos dias treze e catorze do mesmo; e descansaram no dia quinze, e fizeram, daquele dia, dia de banquetes e de alegria. 19 Os judeus, porém, das aldeias, que habitavam nas vilas sem muro, fizeram do dia catorze do mês de Adar dia de alegria e de banquetes, e dia de folguedo, e de mandarem presentes uns aos outros.

20 E Mardoqueu escreveu estas coisas, e enviou cartas a todos os judeus que se achavam em todas as províncias do rei Assuero, aos de perto, e aos de longe, 21 Ordenando-lhes que guardassem o dia catorze do mês de Adar, e o dia quinze do mesmo, todos os anos, 22 Como os dias em que os judeus tiveram repouso dos seus inimigos, e o mês que se lhes mudou de tristeza em alegria, e de luto em dia de festa, para que os fizessem dias de banquetes e de alegria, e de mandarem presentes uns aos outros, e dádivas aos pobres.

23 E os judeus encarregaram-se de fazer o que já tinham começado, como também o que Mardoqueu lhes tinha escrito. 24 Porque Hamã, filho de Hamedata, o agagita, inimigo de todos os judeus, tinha intentado destruir os judeus, e tinha lançado Pur, isto é, a sorte, para os assolar e destruir. 25 Mas, vindo isto perante o rei, mandou ele por cartas que o mau intento que Hamã formara contra os judeus, se tornasse sobre a sua cabeça; pelo que penduraram a ele e a seus filhos numa forca. 26 Por isso àqueles dias chamam Purim, do nome Pur; assim também por causa de todas as palavras daquela carta, e do que viram sobre isso, e do que lhes tinha sucedido, 27 Confirmaram os judeus, e tomaram sobre si, e sobre a sua descendência, e sobre todos os que se achegassem a eles, que não se deixaria de guardar estes dois dias conforme ao que se escrevera deles, e segundo o seu tempo determinado, todos os anos. 28 E que estes dias seriam lembrados e guardados em cada geração, família, província e cidade, e que esses dias de Purim não fossem revogados entre os judeus, e que a memória deles nunca teria fim entre os de sua descendência.

29 Então a rainha Ester, filha de Abiail, e Mardoqueu, o judeu, escreveram com toda autoridade uma segunda vez, para confirmar a carta a respeito de Purim. 30 E mandaram cartas a todos os judeus, às cento e vinte e sete províncias do reino de Assuero, com palavras de paz e verdade. 31 Para confirmarem estes dias de Purim nos seus tempos determinados, como Mardoqueu, o judeu, e a rainha Ester lhes tinham estabelecido, e como eles mesmos já o tinham estabelecido sobre si e sobre a sua descendência, acerca do jejum e do seu clamor. 32 E o mandado de Ester estabeleceu os sucessos daquele Purim; e escreveu-se no livro.

1 În luna*Cap. 8:12. a douăsprezecea, adică luna Adar, în a treisprezecea zi a lunii, ziua în care*Cap. 3:13. avea să se aducă la îndeplinire porunca și hotărârea împăratului, și când vrăjmașii iudeilor nădăjduiseră să stăpânească*2 Sam. 22:41. peste ei, s-a întâmplat tocmai dimpotrivă, că iudeii au stăpânit asupra vrăjmașilor lor. 2 Iudeii s-au strâns*Cap. 8:11. Vers. 16. în cetățile lor, în toate ținuturile împăratului Ahașveroș, ca să pună mâna pe cei ce căutau să-i piardă*Ps. 71:13,24.. Nimeni n-a putut să le stea împotrivă, căci frica*Cap. 8:17. de ei apucase pe toate popoarele! 3 Și toți mai-marii ținuturilor, căpeteniile oștirii, dregătorii, slujbașii împăratului au sprijinit pe iudei din pricina fricii pe care le-o insufla Mardoheu. 4 Căci Mardoheu era puternic în casa împăratului și faima lui se răspândea în toate ținuturile, pentru că ajungea din ce în ce mai puternic*2 Sam. 3:1.1 Cron. 11:9.Prov. 4:18.. 5 Iudeii au ucis cu lovituri de sabie pe toți vrăjmașii lor, i-au omorât și i-au prăpădit. Au făcut ce au vrut cu vrăjmașii lor. 6 În capitala Susa, iudeii au ucis și au prăpădit cinci sute de oameni 7 și au înjunghiat pe Parșandata, Dalfon, Aspata, 8 Porata, Adalia, Aridata, 9 Parmașta, Arizai, Aridai și Vaiezata, 10 cei zece*Cap. 5:11.Iov 18:19;27:13-15.Ps. 21:10. fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, vrăjmașul iudeilor. Dar n-au pus mâna*Cap. 8:11. pe averile lor. 11 În ziua aceea, numărul celor ce fuseseră uciși în capitala Susa a ajuns la cunoștința împăratului. 12 Și împăratul a zis împărătesei Estera: „Iudeii au ucis și au prăpădit în capitala Susa cinci sute de oameni și pe cei zece fii ai lui Haman. Ce vor fi făcut în celelalte ținuturi ale împăratului? Care-ți*Cap. 5:6;7:2. este cererea? Ea îți va fi împlinită. Ce mai dorești? Vei căpăta." 13 Estera a răspuns: „Dacă împăratul găsește cu cale, să fie îngăduit iudeilor care sunt la Susa să facă și mâine după*Cap. 8:11. porunca de azi și să spânzure*2 Sam. 21:6,9. pe lemn pe cei zece fii ai lui Haman." 14 Și împăratul a poruncit să se facă așa. Porunca a fost adusă la cunoștința poporului din Susa. Au spânzurat pe cei zece fii ai lui Haman. 15 Iudeii care se aflau în Susa s-au strâns*Vers. 2. Cap. 8:11. din nou în a paisprezecea zi a lunii Adar și au ucis în Susa trei sute de oameni. Dar n-au pus*Vers. 10. mâna pe averile lor. 16 Ceilalți iudei din celelalte ținuturi ale împăratului s-au strâns*Vers. 2. Cap. 8:11. și și-au apărat viața. Au căpătat astfel odihnă, scăpând de vrăjmașii lor, și au ucis șaptezeci și cinci de mii din cei ce le erau vrăjmași. Dar*Cap. 8:11. n-au pus mâna pe averile lor.

17 Aceste lucruri s-au întâmplat în a treisprezecea zi a lunii Adar. În ziua a paisprezecea, iudeii s-au odihnit și au făcut din ea o zi de ospăț și de bucurie. 18 Cei ce se aflau la Susa s-au strâns în ziua a treisprezecea*Vers. 11,15. și a paisprezecea, dar în ziua a cincisprezecea s-au odihnit și au făcut din ea o zi de ospăț și de bucurie. 19 De aceea, iudeii de la țară, care locuiesc în cetăți fără ziduri, au făcut din ziua a paisprezecea a lunii Adar o zi*Deut. 16:11,14. de bucurie, de ospăț și de*Cap. 8:17. sărbătoare, în care își trimit*Vers. 22.Neem. 8:10,12. daruri unii altora. 20 Mardoheu a scris aceste lucruri și a trimis scrisori tuturor iudeilor din toate ținuturile împăratului Ahașveroș, de aproape și din depărtare. 21 Le poruncea să prăznuiască în fiecare an zilele a paisprezecea și a cincisprezecea ale lunii Adar, 22 ca zile în care căpătaseră odihnă, scăpând de vrăjmașii lor. Le-a poruncit să prăznuiască luna în care întristarea lor se prefăcuse*Ps. 30:11. în bucurie și jalea lor, în zi de sărbătoare și să facă din aceste zile niște zile de ospăț și de bucurie, când să-și trimită*Vers. 19.Neem. 8:10. daruri de mâncare unii altora și să împartă daruri celor lipsiți. 23 Iudeii s-au îndatorat să facă ceea ce și începuseră să facă și ce le scrisese Mardoheu. 24 Căci Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, vrăjmașul tuturor iudeilor, făcuse planul*Cap. 3:6,7. să-i piardă și aruncase Pur, adică sorțul, ca să-i omoare și să-i nimicească. 25 Dar Estera, venind*Vers. 13,14. Cap. 7:5;8:3. înaintea împăratului, împăratul a poruncit în scris să întoarcă*Cap. 7:10.Ps. 7:16. asupra capului lui Haman planul cel rău pe care-l făcuse împotriva iudeilor și să-i spânzure pe lemn pe el și pe fiii lui. 26 De aceea, zilele acestea s-au numit Purim, de la numirea Pur.

Potrivit cu tot cuprinsul acestei scrisori*Vers. 20., potrivit cu cele ce văzuseră ei înșiși și potrivit cu cele ce li se întâmplaseră, 27 iudeii au luat pentru ei, pentru sămânța lor și pentru toți cei ce se vor lipi*Cap. 8:17.Is. 56:3,6.Zah. 2:11. de ei hotărârea și îndatorirea de neschimbat ca să prăznuiască în fiecare an aceste două zile, în felul rânduit și la vremea hotărâtă. 28 Zilele acestea trebuiau să fie pomenite și prăznuite din neam în neam, în fiecare familie, în fiecare ținut și în fiecare cetate. Și zilele acestea, Purim, nu trebuiau desființate niciodată din mijlocul iudeilor, nici să se șteargă aducerea aminte de ele printre urmașii lor. 29 Împărăteasa Estera, fata lui Abihail*Cap. 2:15., și iudeul Mardoheu au scris stăruitor a doua oară pentru ca să întărească scrisoarea*Cap. 8:10. Vers. 20. privitoare la Purim. 30 Au trimis scrisori tuturor iudeilor în cele o sută douăzeci și șapte*Cap. 1:1. de ținuturi ale împăratului Ahașveroș. Ele cuprindeau cuvinte de pace și de credincioșie, 31 întărind ținerea acestor zile Purim la vremea hotărâtă, cum le rânduiseră iudeul Mardoheu și împărăteasa Estera pentru ei și cum și le rânduiseră și pentru ei înșiși și pentru sămânța lor, cu prilejul postului*Cap. 4:3,16. lor și țipetelor lor. 32 Porunca Esterei a întărit așezarea acestei sărbători Purim, și lucrul acesta a fost scris în carte.